Studiu CNA: Instanţele din R. Moldova s-au pronunţat, în mare parte, pe cazuri de corupţie mică

Corupţia în Moldova
Corupţia în Moldova (facebook.com)

Direcţia Analitică a Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) de la Chişinău constată, în baza unei analize a sentinţelor pronunţate în cazurile actelor de corupţie şi a celor conexe corupţiei, că, în mare parte, instanţele de judecată moldovene s-au expus pe marginea cazurilor de corupţie în care valoarea mitei este mică. Actele de corupţie în proporţii deosebit de mari nu s-au regăsit în sentinţele analizate, iar acest fapt ar dezvolta riscul de a nu fi traşi la răspundere penală corupătorii mari.

Astfel, traficul de influenţă este infracţiunea cea mai ferecventă în sentinţele adoptate de către instanţele de judecată din Republica Moldova în anul 2020, iar cele mai multe condamnări au fost aplicate faţă de cei care au comis trafic de influenţă şi infracţiuni de corupere activă, urmate de cei învinuiţi de corupere pasivă.

Potrivit studiului, printre persoanele condamnate pentru comiterea actelor de corupţie şi actelor conexe acesteia se regăsesc angajaţi cu funcţii de răspundere din domeniul public, unii dintre aceştia deţinând chiar funcţii de conducere. Prin urmare, s-a stabilit ca, în schimbul obţinerii unor avantaje ilicite, persoanele angajate în domeniul public ar fi gata să rişte chiar cu funcţiile pe care le exercită.

Republica Moldova face parte din categoria ţărilor în care se înregistrează un nivel înalt al corupţiei. Astfel, potrivit clasamentului Indicelui Percepţiei Corupţiei (IPC) stabilit pentru anul 2020, lansat de Transparency Internaţional, Moldova se poziţionează pe locul 115 din 180 de ţări.