China refuză să negocieze acorduri de dezarmare nucleară

În ultimii ani, Administraţia Trump a încercat să aducă China la aşa-numitele negocieri trilaterale de control al armamentului, iar regimul comunist de la Beijing a respins initiativa în mod constant. Trump considera că tratatele de control al armamentului încheiate cu Rusia sovietică erau „perimate” din cauza faptului că nu luau în calcul tehnologia de apărare şi arsenalul Chinei, care se înarmează rapid.

De exemplu, în vara anului 2019, SUA şi-au anunţat retragerea formală din Tratatul privind forţele nucleare cu rază intermediară (INF) semnat în 1987 cu Rusia, invocând faptul că este nevoie de un acord „nou, mai bun”, care să aducă în scenă China.

De asemenea, este de remarcat faptul că INF a împiedicat SUA să desfăşoare rachete cu rază intermediară terestră în Asia, pentru a contracara ameninţarea chineză asupra Japoniei şi Coreei de Sud.

Acordul New START privind controlul armelor nucleare a fost, de asemenea, pe punctul de a fi anulat, dacă Donald Trump ar fi reuşit să câştige un al doilea mandat. Însă lucrurile nu s-au întâmplat aşa, astfel că printre primele acţiuni majore ale lui Joe Biden a fost extinderea acestuia cu cinci ani.

Cu toate acestea, acum se pare că Biden este de acord cu principiul fundamental al administraţiei Trump - anume că este urgentă aducerea Chinei la masa negocierilor nucleare.

Raţionamentul central al lui Trump a fost articulat într-o declaraţie din iulie 2020, după cum urmează: „Preşedintele crede că nu ar trebui să fie doar SUA şi Rusia ... Zilele dezarmării unilaterale americane s-au încheiat”.

Marţi, ambasadorul american pentru dezarmare, Robert Wood, a declarat că regimul comunist „rezistă” negocierilor de dezarmare nucleară:

"În ciuda acumulării dramatice a arsenalului său nuclear, Republica Populară Chineză, din păcate, continuă să ignore iniţiativele de negociere bilaterală a reducerii riscului nuclear cu Statele Unite", a declarat Woods într-o conferinţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

"Până în prezent, Beijingul nu a fost dispus să se angajeze în mod semnificativ sau să stabilească discuţii de experţi similare celor pe care le avem cu Rusia", a spus Woods. „Sperăm sincer că acest lucru se va schimba”.

La aceeaşi conferinţă care s-a axat pe „Prevenirea războiului nuclear” - unde au participat 65 de membri ai Conferinţei ONU pentru dezarmare la Geneva -, trimisul Chinei a respins acuzaţia SUA, afirmând că Beijingul este într-adevăr „pregătit” pentru dialog „pozitiv”.

"Suntem pregătiţi să purtăm dialoguri şi schimburi pozitive cu toate părţile pentru a explora împreună măsuri eficiente de reducere a riscului nuclear şi pentru a contribui la securitatea strategică globală", a declarat la conferinţă Ji Zhaoyu.

Luna trecută, şeful Comandamentului Strategic al SUA, Adm. Charles Richard, a informat Congresul cu privire la rata de modernizare a arsenalelor nucleare din China, cât şi ale Rusiei - despre care a afirmat că este mai rapidă decât se aştepta. „Este mai uşor să descrii ce nu modernizează ei - şi anume nimic - decât ce modernizează - şi anume cam tot”, a afirma amiralul.

Majoritatea estimărilor occidentale plasează arsenalul Chinei la aproximativ 320 de focoase la limita de sus, în timp ce SUA şi Rusia au desfăşurate peste 1.500; totuşi, SUA se consideră în urma Rusiei în ceea ce priveşte modernizarea şi actualizarea sistemelor de arme nucleare, inclusiv a rachetelor balistice.