Studii: Munca de acasă poate afecta sănătatea psihică. Sfaturi practice

Milioane de americani au înlocuit călătoria spre serviciu cu masa din bucătărie şi, fără să-şi dea seama, s-ar putea să-şi fi sacrificat şi sănătatea psihică odată cu aceasta.

Un studiu amplu, desfăşurat pe o perioadă de 13 ani, asupra angajaţilor din SUA a constatat că cei care îşi pot desfăşura activitatea de la distanţă petrec mai mult timp complet singuri, raportează rate mai ridicate de stres psihologic şi apelează la tratament pentru sănătatea mintală într-un procent mai mare decât colegii lor care lucrează la birou.

„Deşi numeroase cercetări arată că angajaţii doresc să lucreze de la distanţă, concluziile noastre sugerează că aceştia s-ar putea să nu conştientizeze costurile pe care munca la distanţă le are asupra bunăstării lor, costuri care se pot acumula în timp”, au scris autorii studiului.

Concluziile, publicate în revista Science, au analizat date din cinci sondaje ample, reprezentative la nivel naţional, realizate pe un eşantion de 588.000 de angajaţi americani între 2011 şi 2024 — excluzând în mod special anii 2020 şi 2021, când pandemia de COVID-19 a atins apogeul. Acest lucru sugerează că efectele observate nu sunt doar o anomalie specifică perioadei pandemiei de COVID-19, ci fac parte dintr-o schimbare structurală pe termen lung.

Izolarea îşi face simţite efectele

Cercetătorii au comparat starea psihologică a lucrătorilor din profesii care pot fi exercitate de la distanţă — pe care le-au numit locuri de muncă de la distanţă („remotabile”), precum ingineria software şi marketingul — cu cea a lucrătorilor din profesii care necesită prezenţă fizică („neremotabile”), precum asistenţa medicală şi ingineria mecanică.

Cei cu locuri de muncă de la distanţă au înregistrat o creştere a strsului psihologic de aproximativ două ori mai mare în comparaţie cu lucrătorii din profesii care necesită prezenţă fizică.

Angajaţii cu locuri de muncă „remotabile” au petrecut aproximativ o oră în plus singuri în fiecare zi lucrătoare după începerea pandemiei de COVID-19, au socializat mai puţin în timpul liber şi au raportat mai multe zile petrecute în izolare completă.

Probabilitatea de a petrece o zi întreagă fără contact faţă în faţă a crescut la 83% pentru acest grup — o creştere de 7 puncte procentuale.

„Această izolare este deosebit de gravă, având în vedere dovezile conform cărora chiar şi cele mai scurte interacţiuni sociale pot îmbunătăţi starea de bine mentală, adesea mai mult decât se aşteaptă oamenii”, au scris autorii studiului.

Dr. Alex Dimitriu, autorizat în psihiatrie şi medicina somnului şi fondator al Menlo Park Psychiatry & Sleep Medicine, a declarat pentru The Epoch Times: „Persoanele care tind să se izoleze în mod natural, din cauza introvertirii, anxietăţii sau a stilului de personalitate, pot considera munca la distanţă reconfortantă. Dar s-ar putea să nu fie cea mai bună opţiune pentru ele.”

Aceiaşi angajaţi au raportat sentimente mai intense de inutilitate, deznădejde, nervozitate şi tristeţe şi erau mai predispuşi să apeleze la servicii de sănătate mintală şi să solicite reţete pentru anxietate sau depresie. Cercetătorii estimează că munca la distanţă reprezintă aproximativ o treime din totalul creşterii generale a problemelor de sănătate mintală observată încă dinaintea pandemiei de COVID-19.

Angajaţii cei mai expuşi la dificultăţi

Sanam Hafeez, neuropsiholog şi director al Comprehend the Mind din New York, a identificat patru grupuri pe care le consideră cele mai vulnerabile:

• Persoanele care locuiesc singure sau au un sprijin social limitat.
• Angajaţii mai tineri şi cei aflaţi la începutul carierei, cărora le lipsesc îndrumarea şi relaţiile la locul de muncă.
• Persoanele care suferă de anxietate, depresie sau au o nevoie de interacţiune socială.
• Persoanele care se confruntă cu dificultăţi în stabilirea unor limite între viaţa profesională şi cea personală.

„Ei deja nu socializează prea mult”, a declarat Hafeez - care nu a participat la studiu - pentru The Epoch Times.

„Aşadar, ar fi util ca ei să se prezinte fizic la serviciu. În acest fel, pot fi împreună cu alţii şi au şansa să-şi facă prieteni.”, a susţinut acesta.

Pe lângă izolare, munca la distanţă poate îngreuna menţinerea limitelor prin eliminarea barierelor fizice şi vizuale care separă în mod natural munca de viaţa personală. Când biroul tău este propria casă, graniţele dintre „la muncă” şi „în afara programului” pot dispărea cu uşurinţă.

Acest lucru estompează graniţele dintre muncă şi viaţa personală, făcând dificilă trecerea creierului tău din modul de lucru. Absenţa unui interval de tranziţie pe drumul spre serviciu contribuie, de asemenea, la această provocare, întrucât timpul de deplasare care odată te ajuta să te relaxezi şi să faci tranziţia între roluri nu mai face parte din rutina ta.

În plus, prezenţa constantă a materialelor legate de muncă – precum laptopul sau dosarele – în timpul liber îţi ţine mintea legată de muncă, împiedicând o separare mentală reală.

Măsuri concrete pentru cei care lucrează de la distanţă

Pentru cei care lucrează de la distanţă, există măsuri practice pe care le poţi lua pentru a minimiza impactul potenţial asupra sănătăţii tale psihologice.

Dimitriu recomandă să ieşi din casă şi să socializezi cel puţin o dată sau de două ori pe săptămână, şi să trasezi limite clare între timpul de lucru şi cel personal.

„Ieşiţi din casă şi faceţi pauze clare între relaxare şi muncă”, a spus el, subliniind că limitele neclare au fost o trăsătură definitorie a muncii de acasă în perioada pandemiei de COVID-19 – oamenii participau simultan la apeluri, se ocupau de treburile casnice şi nu erau niciodată pe deplin prezenţi în niciuna dintre aceste activităţi, „simţindu-se mereu vinovaţi că nu au făcut niciuna dintre ele cum trebuie”.

Dimitriu a afirmat că soluţia constă în stabilirea unor limite între viaţa profesională şi cea personală, pentru a limita intruziunile în timpul nostru liber. Acest lucru implică evitarea distragerilor în timpul muncii şi practicarea exerciţiilor fizice în aer liber între orele de lucru şi timpul liber.

Stabilirea unor limite şi acordarea de timp pentru relaxare pot contribui la reducerea nivelului hormonilor de stres, la prevenirea epuizării profesionale şi la obţinerea energiei necesare pentru a interacţiona cu ceilalţi.

„Limitele şi puţină disciplină pot face munca de acasă mai uşor de gestionat”, a spus el.

Sursa: Epoch Times SUA