Strateg BNR despre impozitarea bacşişului: "Mă îndoiesc că de aici va câştiga ceva bugetul”

Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, şi Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România sunt sceptici că impozitarea bacşişului va fi o măsură fezabilă. Invitaţi pe platourile Digi24, cei doi au opinat că ordonanţa de urgenţă care reglementează această măsură are prea multe lacune şi nu este realistă.

Conform acestei ordonanţe, angajaţii restaurantelor, de exemplu, şi, în genere, a locurilor unde clienţii lasă bacşiş/rest trebuie să declare cu câţi bani au venit la muncă şi cu câţi bani pleacă. La ora începerii programului de lucru, banii personali deţinuţi de angajaţii firmei care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor trebuie să fie înregistraţi într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens.

"Mă îndoiesc că de aici va câştiga ceva bugetul”, a comentat consultantul BNR, Adrian Vasilescu.

Vasilescu a subliniat că ordonanţa de urgenţă va trebui până la urmă sa fie votată în Parlament, chiar dacă ea este aplicabilă de la 1 iunie, sugerând astfel că legislaţia ar putea suferi modificări.

La rândul său, Pârvan a arătat că legiuitorul nu a stabilit încă nici forma registrului şi nici cine îl reglementează şi cine îl urmăreşte şi a declarat că măsurile pe care Guvernul vrea să le implementeze sunt făcute "de oameni care s-au dus la restaurant şi n-au plătit din buzunarul lor."

"Aceste măsuri sunt făcute de oameni care s-au dus la restaurant şi n-au plătit din buzunarul lor”, a spus Cristian Pârvan. „De exemplu, cum face un străin care vine şi plăteşte cu cardul? Care-i procedura? (Adrian Vasilescu zâmbeşte – n.r.) Deci, putem să imaginăm foarte multe situaţii la care această ordonanţă n-are cum să dea răspuns, pentru că este făcută pur si simplu de oameni care n-au plătit la un magazin de bloc şi nu ştiu ce înseamnă să laşi 10 bani - 20 de bani. Ei nu cumpără de acolo, le cumpără alţii. Deci, sunt nişte oameni care au făcut nişte reguli ideale şi lipsite de realism”, a comentat Cristian Pârvan.

Singurul lucru bun pe care îl aduce această ordonanţă este faptul că se dau bonuri fiscale, a mai opinat Pârvan adăugând însă că, mult mai benefică pentru micile afaceri ar fi fost aprobarea impozitului forfetar.

„Acesta este bun”, a completat Cristian Pârvan.

Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri a mai ridicat o problemă, şi anume, risipa de resurse pentru vânarea micilor evazionişti:

„Mai există o chestiune ştiută de specialişti: cât costă controalele astea? Cât costă un control şi ce sumă ai mobilizat după ce ai controlat şi ai cheltuit cu controlul ăla nu ştiu cât? Deci, ai nişte resurse limitate, inclusiv la control şi atunci în loc să te duci la marea evaziune, pentru că, sincer vorbind, ca să fim răutăcioşi, marea evaziune pe noi ne interesează la fel ca şi mica evaziune! Foarte bine! Şi-atunci aţi ales mica evaziune!”, a conchis într-o notă de sarcasm Cristian Pârvan, mai relatează digi.24.

Reamintim că Ordonanţa de Urgenţă care stabileşte situaţiile în care pot fi sancţionate de către ANAF firmele care sunt găsite cu nereguli şi defineşte şi bacşişul a fost publicată pe 28 aprilie în Monitorul Oficial.

În accepţiunea Guvernului, "prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar".

Potrivit OUG 8/2015 publicată marţi în Monitorul Oficial, bacşişul se justifică prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale şi va fi evidenţiat pe un bon fiscal distinct.

Firmele stabilesc prin regulament de ordine interioară dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor. Dacă bacşişul se distribuie salariaţilor, acesta nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii. Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariaţilor se înregistrează pe seama cheltuielilor, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

La ora începerii programului de lucru, banii personali deţinuţi de angajaţii firmei care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor să fie înregistraţi într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens.

Orice sumă de bani găsită în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru nu reprezintă suma justificată prin registrul de bani personali. Modelul şi conţinutul registrului de bani personali precum şi procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal, urmează să fie aprobate prin ordin al ministrului Finanţelor Publice în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

După intrarea în vigoare a actului normativ, angajaţii operatorului economic vor fi obligaţi ca, la solicitarea organelor de control, să prezinte sumele de bani aflate asupra lor, atunci când se află în incinta unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru.

În cazul defectării aparatelor de marcat electronice fiscale, până la repunerea în funcţiune a acestora, operatorii economici sunt obligaţi să înregistreze într-un registru special toate operaţiunile efectuate şi să emită chitanţe, în condiţiile legii, pentru respectivele operaţiuni şi facturi, la cererea clientului. Obligaţia privind înregistrarea operaţiunilor efectuate într-un registru special nu se aplică operatorilor economici care desfăşoară activitatea de transport în regim de taxi, mai prevede Ordonanţa de Urgenţă.