Teroare fiscală în magazine şi la prestatorii de servicii. Bacşişul impozitat, buzunarele la control!

Guvernul a mai găsit o sursă de venituri la bugetul de stat: impozitarea bacşişului. Pe viitor, restul lăsat la magazin unui vânzător amabil, banii daţi de clienţii mulţumiţi chelnerului care i-a servit bine, atenţia lăsată la coafeză sau frizer etc. urmează să fie fiscalizaţi iar angajaţii unităţilor unde se vehiculează bacşiş vor fi obligaţi să se lase percheziţionaţi de inspectorii fiscali
Victor Ponta şi Eugen Teodorovici (Epoch Times România)
Loredana Diacu
16.04.2015

Guvernul a mai găsit o sursă de venituri la bugetul de stat: impozitarea bacşişului. Pe viitor, restul lăsat la magazin unui vânzător amabil, banii daţi de clienţii mulţumiţi chelnerului care i-a servit bine, atenţia lăsată la coafeză sau frizer etc. urmează să fie fiscalizaţi iar angajaţii unităţilor unde se vehiculează bacşiş vor fi obligaţi să se lase percheziţionaţi de inspectorii fiscali.

Potrivit Hotnews, Guvernul Ponta urmează să legifereze bacşişul. Acesta va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat iar firma va decide dacă sumele suplimentare vor fi contabilizate ca profit sau vor fi distribuite salariaţilor.

Prin bacşiş se înţelege orice suma de bani oferită de clienţi în mod voluntar, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului.

În cazul în care firma decide că bacşişul să fie contabilizat ca profit, acesta va fi impozitat cu 16% pe profit sau 3% pe venit în cazul microintreprinderilor, bacşişul nefiind cuprins în sfera TVA. Dacă banii sunt repartizaţi salariaţilor, se impozitează veniturile acestora din alte surse cu 16%, prin reţinere la sursă, iar sumele suplimentare nu sunt cuprinse în baza de impozitare a contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate.

Proiectul de act normativ mai prevede că, la ora începerii programului de lucru, banii personali deţinuţi de angajaţii firmei care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor să fie înregistraţi într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens.

Orice sumă de bani gasită în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali. Modelul şi conţinutul registrului de bani personali precum şi procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal, urmează să fie aprobate prin ordin al ministrului Finanţelor Publice până vineri, 17 aprilie 2015.

După intrarea în vigoare a actului normativ, angajaţii operatorului economic vor fi obligaţi ca, la solicitarea organelor de control să prezinte sumele de bani aflate asupra lor, atunci când se află în incinta unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru.

În cazul în care diferenţa între banii înregistraţi în registru şi banii găsiţi asupra angajaţilor este de până la 1% inclusiv, dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu avertisment.

Pentru diferenţe peste 1%, dar până în 100 lei, amenda se va situa între 2.000 lei şi 5.000 lei. Dacă diferenţele sunt în plaja de 100 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 1% din valoarea înregistrată în casa de marcat, amenda va fi cuprinsă între 10.000 lei şi 15.000 lei. În situaţia în care diferenţa este de peste 1% amenda va putea atinge pragul dea 20.000 lei iar activitatea operatorului economic va fi suspendată pentru 30 de zile la unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenţia, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de doi ani.

Dacă diferenţa este mai mare de 1.000 lei, dar sub 1% inclusiv, amenzile sunt între 20.000 lei şi 25.000 lei, iar dacă diferenţa sare de 1% sancţiunea ajunge la 30.000 lei, cu suspendarea pentru 30 de zile a activităţii, de la a doua abatere într-un interval de 2 ani.

Guvernul estimează că va colecta la bugetul de stat, în urma fiscalizării bacşişului, 154 milioane lei în anul 2015, 300 milioane lei în anul electoral 2016, 319 milioane lei în 2017, 338 milioane lei în 2018, respectiv 1,11 miliarde lei în trei ani şi jumătate de impozitat bacşiş, cam suma cu care ar fi prejudiciat Loteria şi firmele afiliate ei statul român, prin fraudă fiscală.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor