Statele din Marea Baltică solicită acţiuni comune împotriva flotei ruseşti fantomă
Consiliul Statelor Baltice (CBSS), care reprezintă ţările democratice riverane Mării Baltice, a solicitat noi norme de navigaţie pentru a permite o acţiune comună mai puternică împotriva aşa-numitei flote fantomă a Rusiei, transmite Reuters.
Adaptarea reglementărilor internaţionale şi a dreptului maritim este necesară, au subliniat miniştrii de externe ai celor 11 membri ai consiliului, după o reuniune desfăşurată vineri în Estonia.
„Nu avem nicio problemă cu capacitatea de reacţie şi cu capacitatea fizică, dar avem o problemă cu dreptul internaţional”, a declarat ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, care a găzduit reuniunea.
Omologul său polonez, Radosław Sikorski, a adăugat: „Avem nevoie de o reglementare mai bună, care să creeze un mediu previzibil şi sigur pentru comerţul internaţional şi pentru operaţiunile navale”.
Miniştrii se refereau la un incident petrecut marţi, când un avion de vânătoare rus a intrat pentru scurt timp în spaţiul aerian estonian. Marina estoniană încercase anterior să inspecteze un petrolier fără pavilion.
Potrivit lui Tsahkna, aceasta a fost prima dată când Rusia a demonstrat oficial o legătură cu flota fantomă, care include nave cu proprietari necunoscuţi, utilizate pentru a eluda sancţiunile occidentale impuse în urma războiului din Ucraina.
Uniunea Europeană a impus deja sancţiuni asupra a sute de nave, dar se estimează că dimensiunea reală a flotei este mult mai mare.
Ministrul leton de externe, Baiba Braze, a declarat că aproximativ 84% din exporturile de ţiţei rusesc, mai mult de o treime din veniturile bugetare ale Moscovei, trec prin Marea Baltică prin intermediul flotei fantomă.
În ultimele luni, statele din Marea Baltică au întărit supravegherea infrastructurii submarine după mai multe acte suspectate de sabotaj comise de flota fantomă asupra cablurilor şi conductelor.
CBSS, fondat în 1992, include cele opt state riverane Mării Baltice, Germania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Lituania, Letonia, Polonia şi Suedia, precum şi Islanda, Norvegia şi UE.
Calitatea de membru al Rusiei a fost suspendată la începutul lunii martie 2022 din cauza invaziei sale pe scară largă a Ucrainei, iar Moscova s-a retras din consiliu în luna mai a aceluiaşi an.
