SRI, în postura de "jucător". Preşedinta UNJR trage un semnal de alarmă [video]

Prezentă la dezbaterea "Garanţii legale pentru respectarea drepturilor omului în cadrul metodelor speciale de supraveghere", preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Girbovan, a atras atenţia asupra unei "chestiuni importante" legate de atribuţiile SRI "la care merită să reflectăm".

"Deci SRI adună, culege, verifică şi valorifică informaţii pe chestiuni ce ţin, potrivit legii, de ameninţări la adresa securităţii naţionale. În această parte, SRI poate cere inclusiv emiterea unor mandate pe siguranţă naţională într-o parte ce nu are nicio legătură cu procesul penal.

Ulterior, SRI intervine în partea de cercetare penală punând în executare de data aceasta mandate emise de judecători în baza Codului de Procedură Penală. Unde pune SRI cursorul, dacă el este cel ce adună într-o primă etapă, într-un mod secret, fără niciun fel de contradictorialitate, informaţii pe care apoi le transformă în probe?

Adică dintr-o persoană care adună informaţii devine jucător fără a avea un control asupra modului în care decide să facă acest pas din a transforma informaţiile în probe. Şi cred că este o chestiune foarte importantă vis-a-vis nu numai de respectare principiilor generale ale procesului penal, dar de dreptul la apărare şi de respectarea Constituţiei. Aceasta este o problemă", a declarat Dana Girbovan.

O altă problemă remarcată de preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România este legată de o formulare din textul ordonanţei de urgenţă privind interceptările.

"Aş puncta pe faptul că la articolul 142 aliniatul 1 se modifică şi spune aşa: "Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organele de cercetare penală" şi se adaugă "sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei". Şi atunci avem din nou o problemă. Cum adică sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei, care nu sunt organe de cercetare penală de vreme ce au fost menţionate distinct.

Şi avem o incompatibilitate clară cu decizia CCR pentru că unul dintre motive a fost acela că doar organele de cercetare penală pot face acte de cercetare penală. Şi întrebarea este – a fost o simplă scăpare a legiuitorului? A fost OUG făcută în grabă sau este o chestiune care, ce ştiu eu, are alte raţiuni necunoscute nouă? Oricum este important de punctat acest lucru pentru că lucrători specializaţi din cadrul poliţiei pot însemna inclusiv lucrători specializaţi din cadrul direcţiilor de securitate ale MAI sau alte structuri", a continuat Dana Girbovan.

OUG privind interceptările a fost făcută, potrivit şefei UNJR, în urma unor presiuni de o gravitate fără precedent asupra Curţii Constituţionale, pe care organizaţia sa le-a şi denunţat public.

"Între perioada în care s-a pronunţat Curtea şi până în momentul în care a motivat această decizie au fost nişte presiuni îngrozitoare, inclusiv din partea unor instituţii, prin declaraţii ale directorului SRI şi din partea presei. Şi atunci ai din nou semne de întrebare vis-a-vis de modul în care această OUG a fost adoptată mai ales că se pare că o parte din modificări au apărut după ce CSM şi-a dat avizul asupra fermei iniţiale şi cred că şi asta este o chestiune care ar trebui lămurită", a mai precizat Dana Girbovan.