Societatea civilă face propuneri pentru modificarea legilor electorale

După experienţa neagră a alegerilor prezidenţiale, marcate în ţară, de acuze de turism electoral iar în străinătate de cozi uriaşe la prea prea puţinele secţii de votare, societatea civilă încearcă să schimbe în bine cadrul legislativ electoral astfel încât alegerile din 2016 să nu fie marcate de aceleaşi tare.

"În urma evenimentelor petrecute în luna noiembrie cu ocazia alegerilor prezidenţiale, atât în diaspora, cât şi în România, a devenit evident că reformarea sistemului electoral reprezintă o prioritate", afirmă reprezentanţii a trei organizaţii care au înaintat miercuri Comisiei parlamentare de Cod Electoral o serie propuneri de modificare a legii nr. 67/2004 privind alegerea autorităţilor locale.

Fără să se lase descurajate de modul nedemocratic în care comisia a tratat până acum dezbaterile noilor legi electorale, reprezentanţii ONG-urilor au trimis o serie de recomandări bazate pe informaţii primite de alegători din România şi diaspora, experienţa de observare a alegerilor şi, nu în ultimul rând, pe propria lor expertiză.

Propunerile, formulate de Expert Forum, Funky Citizens, Grupul pentru Democraţie Participativă – Plenum şi Constantin Mârza (expert electoral independent), se referă la şase teme principale, şi anume candidaturi, organizarea şi administrarea procesului electoral, campania electorală, repartizarea mandatelor, observarea alegerilor şi votul la distanţă, se arată într-un comunicat de presă remis Epoch Times.

Pentru că în administraţia locală să acceadă partide politice şi oameni noi, cele trei organizaţii semnatare propun sistem majoritar uninominal în două tururi de scrutin pentru primari şi preşedinţii consiliilor judeţene, desfiinţarea pragurilor electorale pentru listele de consilieri, introducerea pe buletinele de vot a opţiunii ”niciuna din opţiunile de mai sus.”

În vederea stimulării unei competiţii reale între candidaţi, ONG-urile mai propun crearea de condiţii egale pentru candidaţii şi competitorii electorali, fie că este vorba de gen, etnie sau independent versus partid.

De asemenea, se impune o mai bună organizare şi administrare a procesului electoral, respectiv membri profesionişti ai birourilor electorale şi deschiderea în următoarele cicluri electorale a posibilităţii de a deveni membru către persoane care nu fac parte din partide sau formaţiuni politice.

După experienţa negativă a votului din noiembrie, reprezentanţii societăţii civile identificarea unor soluţii pentru problemele legate de logistica electorală, respectiv asigurarea condiţiilor optime de vot pentru persoane care îşi exprimă drepturile electoral în condiţii speciale (ca de exemplu urna specială)

Pentru prevenirea fraudelor şi transparentizarea procesului electoral, ONG-urile consideră oportune şedinţe publice ale birourilor electorale, registru electronic de sesizări, introducerea sistemului electronic de verificare a CNPurilor în timp real sau clarificarea şi sistematizarea procedurilor legate de contenciosul electoral.

O altă problemă care se impune rezolvată (drept dovadă modul în care au decurs alegerile în diaspora) este introducerea votului la distanţă, inclusiv la alegerilor locale. Astfel ONG-urile cer introducerea votului la distanţă, inclusiv la alegerilor locale.

Un capitol special în propunerile formulate de societatea civilă este dedicat observării alegerilor. Pentru că observarea alegerilor să devină un instrument cu adevărat funcţional pentru asigurarea integrităţii proceselor electorale, drepturile persoanelor acreditate trebuie consolidate, scriu ONG-urile. În acelaşi timp trebuie să se asigure respectarea acestora în mod real.

În consecinţă, reprezentanţii celor trei organizatorii propun următoarele principii: deschiderea procesului de observare către cât mai multe categorii de persoane fizice şi juridice interesate, gestionarea procedurilor de acreditare de către Autoritatea Electorală Permanentă şi specificarea mijloacelor de contestare a deciziei, elaborarea unui Cod al Observatorului şi introducerea unui capitol distinct legat de observarea alegerilor.

Reamintim că marţi, Comisia parlamentară de Cod electoral a adoptat o serie de principii menite să conserve monopolul marilor partide asupra scenei politice. Astfel, în ceea ce priveşte alegerile locale, membrii comisiei au votat în favoarea alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin (ceea ce duce la baronizarea României) şi pentru menţinerea pragului de 5% la alegerile locale pentru alegerea consilierilor locali şi judeţeni, decizie care nu este democratică, având în vedere că în multe consilii procentul de voturi corespondent unui loc în consiliu este mult mai mic, respectiv de 2-3%.

Tot marţi, la cererea preşedintelui comisiei, Valeriu Zgonea, s-a mai stabilit ca membrii comisiei să se împartă în trei subcomisii care să lucreze separat, una la legea partidelor şi la legea finanţării partidelor, a doua la legea alegerilor locale, a treia la legea alegerilor parlamentare.

Reprezentanţii ONG-urilor speră că subcomisiile vor ţine cont de propunerile lor şi că principiile adoptate marţi cu privire la pragul electoral şi alegerea primarilor nu vor rămâne "bătute în cuie."