Siturile Natura 2000 nu sunt protejate de nimeni

Noua “modă” din România, aceea a construirii microhidrocentralelor pe râuri, ameninţă biodiversitatea, unele dintre intervenţii având loc chiar în mijlocul unor zone înscrise în reţeaua europeană Natura 2000. „Distrugerea râurilor ridică o problemă a întregii Europe, deoarece unele dintre ele sunt înscrise în reţeaua Natura 2000, care conservă patrimoniul biologic al continentului. Odată distrusă, biodiversitatea nu mai poate fi recuperată nici cu un milion de euro”, estimează Nicolae Găldean, decanul Facultăţii de Ştiinţe Naturale de la Universitatea Ecologică din Bucureşti. “Pe râurile din Munţii Carpaţi (mai precis în Masivul Făgăraş) au loc intervenţii care au un impact deosebit de negativ asupra ecosistemelor naturale. Intervenţiile sunt prilejuite de construcţia de microhidrocentrale, iar firmele constructoare sunt parte, alături de autorităţile de management din domeniul apei şi al protecţiei mediului de la nivel local, la o multitudine de abuzuri şi încălcări ale legii”, se arată într-o scrisoare trimisă ministrului mediului, Rovana Plumb, de Coaliţia pentru Mediu.

Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate care cuprinde specii sălbatice şi habitate naturale din Uniunea Europeană, care au o mare valoare patrimonială prin fauna şi flora excepţională pe care o conţin. Ecologistul Nicolae Rădulescu Dobrogea susţine însă că românii nu dau importanţa cuvenită acestor situri, jumătate dintre ele fiind ameninţate de diverse proiecte care atentează la siguranţa florei şi faunei. Unul dintre exemple, devenit deja celebru, este cel al construirii microhidrocentalelor (MHC) pe pârâurile Capra, Buda şi Otic. “50% din siturile Natura 2000 din România sunt ameninţate ori de construirea MHC-urile, ori de halde de steril aflate la mică distanţă de speciile de plante şi animale protejate. Aş aminti doar haldele de la Acumulatorul care se află lângă Valea Pasărea, şi nu numai”, a explicat, pentru Green Report, Nicolae Rădulescu Dobrogea.

Un alt exemplu este legat de fostul combinat Sidex Galaţi. La o jumătate de kilometru distanţă de Lunca Siretului Inferior, declarată arie naturală protejată, se află un munte de zgură, ridicat în peste 40 de ani. Halda de steril a ArcelorMittal Galaţi (fostul Sidex) se întinde pe un milion de metri pătraţi şi are o capacitate totală de 60 milioane de tone. Amplasamentul a fost dat în folosinţă în 1968, iar în iulie 2014 va fi închis definitiv. După această dată, halda va intra în conservare, iar singurele operaţiuni posibile vor fi cele de ecologizare.

Proiectele pentru protecţia naturii, finanţate pe Axa prioritară 4 a POS Mediu, pentru 2007-2013, beneficiază de o finanţare integrală de aproximativ 191,1 milioane euro.