Simpozionul "Event 201 Pandemic Exercise" din 2019 a recomandat cenzurarea internetului şi a platformelor sociale

Cu doar câteva săptămâni înainte de confirmarea oficială a primului caz de COVID-19 în oraşul Wuhan, un grup de oficiali de elită, lideri din mass media, oameni de afaceri şi oameni de ştiinţă s-au adunat la New York pentru a planifica diferite strategii de conducere a societăţii printr-o pandemie mortală.

Scenariul poate suna ca o teorie a conspiraţiei, dar s-a întâmplat acum doi ani.

Pe 18 octombrie 2019, Forumul Economic Mondial, Fundaţia Bill & Melinda Gates şi Centrul Johns Hopkins pentru Securitatea Sănătăţii au găzduit „Evenimentul 201” - un „exerciţiu pandemic la nivel înalt”, în timpul căruia liderii mondiali au simulat diferite răspunsuri politice la un focar global al unei epidemii.

Citiți și Forumul Economic Mondial cere facultăţilor din SUA "să-i reeduce pe cei mai rasişti"

Când focarul de virus Wuhan a fost confirmat doar câteva săptămâni mai târziu, speculaţiile au abundat cu privire la asemănări - atât de multe, încât organizatorii au dat un răspuns.

Deşi nu s-au produs dovezi solide pentru a justifica speculaţiile, Evenimentul 201 a prezis câte dintre instituţiile globale ar răspunde la unele dintre problemele apărute cu prilejul pandemiei virusului Wuhan câteva luni mai târziu, inclusiv modul în care ar impune o cenzură a informaţiilor.

La eveniment a participat Avril Haines, la vremea respectivă cercetător principal al Universităţii Columbia, care este acum directorul Biroului Naţional de Informaţii al SUA; Chris Elias, preşedintele programului global de dezvoltare la Fundaţia Bill & Melinda Gates; George Fu Gao, directorul general al Centrului chinez pentru controlul şi prevenirea bolilor; Stephen Redd, pe atunci director adjunct pentru serviciile de sănătate publică şi ştiinţa implementării la Centrele SUA pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC).

Citiți și Forumul Economic Mondial retrage un film care glorifică depopularea oraşelor închise de carantină

Participanţilor li s-a prezentat un scenariu în care ar fi apărut un focar de "coronavirus zoonotic nou", transmis de la lilieci la porci şi apoi la oameni, generând o pandemie severă.

„Boala începe la fermele de porci din Brazilia, la început, discret şi încet, dar apoi începe să se răspândească mai rapid în sistemele de asistenţă medicală”, potrivit scenariului prezentat la Event 201.

„Este exportat mai întâi prin călătorii aeriene în Portugalia, Statele Unite şi China şi apoi în multe alte ţări. Deşi la început unele ţări sunt capabile să-l controleze, acesta continuă să se răspândească şi să fie reintrodus şi, în final nicio ţară nu poate menţine controlul", a declarat acesta.

Participanţilor li s-au prezentat decizii politice pentru patru mari categorii: răspuns medical, călătorii şi comerţ, finanţe şi comunicaţii.

În ceea ce priveşte unele probleme, Evenimentul 201 a fost oarecum diferit de răspunsul la pandemie din viaţa reală - poate cel mai mult în privinţa regimului călătoriilor şi al carantinării - deoarece Evenimentul 201 nu a recomandat carantinarea şi s-a opus în mod explicit impunerii restricţiilor de călătorie.

Citiți și Ce este Marele Reset? Partea I - Aşteptări reduse şi bio-tehno-feudalism

„Ţările, organizaţiile internaţionale şi companiile de transport la nivel mondial ar trebui să colaboreze pentru a menţine călătoriile şi comerţul în timpul unor pandemii severe”, a recomandat panelul Event 201. „Călătoriile şi comerţul sunt esenţiale atât pentru economia globală, cât şi pentru economiile naţionale şi chiar locale şi ar trebui menţinute chiar şi în cazul unei pandemii.”

Dar în ceea ce priveşte comunicaţiile, recomandările făcute de "experţii" prezenţi la Evenimentul 201 sunt similare cu cele care au fost implementate în timpul pandemiei reale.

În timpul simulării, de exemplu, Fu Gao a spus că „dezinformarea” s-a răspândit în toată China şi restul lumii.

Citiți și Matrix în control: creezi problema, oferi soluţia - Preşedintele Forumului Economic Mondial prevede un 1 miliard de refugiaţi

„Există dezinformare, iar oamenii cred că aceasta este cauzată de om - că o companie farmaceutică a produs virusul”, a spus el, adăugând că au existat „decese din cauza acestei dezinformări”.

Redd a mai afirmat că există dezinformări legate de tratamente.

„Vedem cazuri de oameni care încearcă tratamente despre care se pretinde că sunt eficiente, dar care sunt de fapt dăunătoare”, a spus el în timpul simulării.

În timpul pandemiei simulate, unele ţări au recurs la închiderea internetului pentru a calma panica. Altele au colaborat cu platformele de socializare pentru a cenzura informaţiile pe care respectivele state le considerau dezinformare.

Participanţii şi-au exprimat opoziţia faţă de oprirea internetului, dar au convenit că guvernele ar trebui să colaboreze cu platformele de social media pentru a controla informaţia care se transmite.

Organizatorii Evenimentului 201 au făcut recomandări similare la sfârşitul evenimentului.

„Guvernele vor trebui să se asocieze cu companii tradiţionale şi de social media pentru a cerceta şi dezvolta abordări flexibile pentru combaterea dezinformării”, au declarat organizatorii. „La rândul lor, companiile media ar trebui să se asigure că mesajele 'din surse de autoritate' sunt prioritare şi că mesajele false sunt suprimate, inclusiv prin utilizarea tehnologiei.”

Redd a mai spus că guvernul ar trebui să supravegheze reţelele sociale pentru a combate dezinformarea.

„Datorită existenţei platformelor de socializare, există posibilitatea de a înţelege cine este susceptibil şi sub ce formă este dezinformat. Deci, cred că există o oportunitate de a colecta date din acel mecanism de comunicare”, a spus Redd, care s-a retras de atunci. „Cu această capacitate, putem identifica informaţiile false mai repede.”

O mare parte din recomandările făcute la Event 201 s-au manifestat în pandemia care a urmat, guvernele şi marile platforme tehnologice lucrând concertat pentru a supraveghea şi cenzura conţinutul pe numeroase subiecte legate de pandemie.

În timpul evenimentului şi după discuţii, s-a dezvăluit că pandemia simulată a dus la 450.000 de cazuri şi 26.000 de decese în decurs de o singură lună, 10 milioane de cazuri şi 660.000 de decese în decurs de trei luni şi 65 de milioane de decese în primele 18 luni. Participanţii au fost îndemnaţi să îşi pregătească diferitele sectoare pentru o criză de sănătate publică de mărime similară.

Primul caz oficial confirmat de COVID-19 a apărut câteva săptămâni mai târziu după simularea din 18 octombrie 2019.

Când teoriile conspiraţiei au început să se răspândească despre relaţia dintre cele două evenimente, organizatorii au dat un răspuns.

„Recent, Centrul [Johns Hopkins] pentru Securitatea Sănătăţii a primit întrebări dacă acest exerciţiu pandemic a prezis actualul focar de coronavirus din China. Pentru a fi clari, Centrul pentru Securitate în Sănătate şi partenerii noştri nu au făcut o predicţie în timpul exerciţiului nostru de pandemie”, a declarat Johns Hopkins pe 24 ianuarie 2020.

„Pentru scenariu, am modelat o pandemie fictivă de coronavirus, dar am afirmat în mod explicit că nu este o predicţie”, au adăugat organizatorii. „Nu prezicem acum că focarul nCov-2019 va ucide 65 de milioane de oameni. Deşi exerciţiul nostru a inclus un simulacru de coronavirus, intrările pe care le-am folosit pentru modelarea impactului potenţial al acelui virus fictiv nu sunt similare cu nCov-2019”.