Senatul refuză să trimită Parchetului copii după stenogramele care au analizat Revoluţia
alte articole
Biroul Permanent al Senatului a refuzat luni cererea prin care Procurorul general interimar al Parchetului General Bogdan Licu i-a cerut preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu să trimită Parchetului copii după stenogramele audierilor din comisiile care au analizat Revoluţia din 1989 şi după alte documente care au stat la baza Raportului final.
Biroul permanent al Senatului României a mai înregistrat o asemenea solicitare în urmă cu câţiva ani şi răspunsul a fost acelaşi: documentele solicitate au un regim clasificat, încadrându-se în prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, şi nu pot fi înaintate Parchetului General." a declarat, luni, vicepreşedintele social-democrat al Senatului, Ioan Chelaru, după şedinţa Biroului Permanent, potrivit comunicatului de presă remis Epoch Times.
"Dar au fost invitaţi şi atunci şi sunt invitaţi şi acum reprezentanţii Parchetului General care solicită aceste probe şi care deţin autorizaţii de acces la informaţii clasificate să vină la Senatul României pentru a studia orice document din dosarele Revoluţiei din 1989", a adăgat Chelaru.
Demersul Procurorului general interimar al Parchetului General Bogdan Licu de a cere Preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu copii după stenogramele audierilor din comisiile care au analizat Revoluţia din 1989 şi după alte documente care au stat la baza Raportului final are loc la trei săptămâni după ce Bogdan Licu, a anunţat, în urma unei plângeri făcute de preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, că va reanaliza dosarul Revoluţiei clasat la data de 14 octombrie 2015.
Reamintim că, în octombrie 2015, la două zile de la istorica punere sub acuzare a lui Ion Iliescu în dosarul Mineriadei, procurorii militari au decis să claseze Dosarul Revoluţiei.
În motivarea deciziei, procurorii au afirmat că "persoanele cu funcţii de conducere şi execuţie, politice şi militare, de la nivel central şi local, implicate, în perioada 16-22.12.1989, în organizarea, conducerea, coordonarea şi punerea în executare a măsurilor de reprimare a manifestanţilor au fost judecate şi condamnate definitiv, existând în cauză autoritate de lucru judecat", iar în ceea ce priveşte evenimentele de după 22, perioadă a fost "caracterizată prin vid de putere, stare de confuzie, panică şi haos".
Procurorii au mai susţinut că militarii ar fi tras de multe ori din greşeală, pe fond de oboseală şi stres, alţi oameni ar fi murit în accidente rutiere, de aviaţie etc., iar infracţiunile de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii "nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale încriminatoare" etc. Interesant este faptul că în dosarul Mineriadei, Iliescu a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni împotriva umanităţii, aşa "netipice" cum sunt.
Revoltaţi de clasarea dosarului Revoluţiei, toţi membrii Asociaţiei 21 Decembrie 1989 şi alte victime ale Revoluţiei şi urmaşi ai victimelor au depus contestaţie la Parchetul Militar pentru redeschiderea dosarului Revoluţiei, contestaţiile fiind respinse. În consecinţă, Asociaţia 21 Decembrie s-a adresat Înaltei Curţi cerând redeschiderea dosarului. Potrivit preşedintelui Asociaţiei, Teodor Mărieş, la ÎCCJ au fost depuse circa 300 de plângeri.
Luni, 22 februarie, după ce preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, a depus o nouă plângere împotriva rezoluţiei de clasare, procurorul general interimar Bogdan Licu, a anunţat că va cere dosarul Revoluţiei de la Înalta Curte, pentru a-l reanaliza.
