Senatorii jurişti amână din nou dezbaterea proiectului prin care Tăriceanu vrea să-l excludă pe Iohannis de la numirea şefilor din Justiţie

UPDATE: Comisia Juridică a Senatului a amânat pentru a patra oară consecutiv dezbaterea propunerii legislative prin care Tăriceanu vrea să-l excludă pe şeful statului din mecanismul de numire ai şefilor in Justiţie. Discuţiile au fost reprogramate pentru data de 9 mai.

Reamintim în context că ministerul Justiţiei a elaborat propriul său pachet de legi referitoare la Justiţie, CSM venind cu un set de propuneri vizând inclusiv subiectul care îl arde pe Tăriceanu, respectiv numirea şefilor parchetelor. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.

* * *

Comisia juridică a Senatului va dezbate, marţi, controversatul proiect al lui Călin Popescu Tăriceanu privind numirea conducerii ÎCCJ şi a şefilor de parchete. Dacă acest proiect va fi adoptat de Parlamentul majoritar PSD/ALDE, preşedintele ţării şi ministrul Justiţiei vor fi scoşi din mecanismul de numire a şefilor din Justiţie.

Propunerea legislativă a fost amânată de trei ori până acum, pe 14 şi 28 martie şi 19 aprilie. În urma dezbaterilor de astăzi (dacă nu vor fi amânate din nou) Comisia Juridică va da un raport proiectului. În vederea elaborării raportului, comisia a solicitat pentru acest proiect un nou punct de vedere de la CSM, cel anterior, din aprilie 2016, fiind negativ, precum şi punctul de vedere al Ministerului Justiţiei.

Legea lui Tăriceanu, care implică o schimbare radicală a mecanismului de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor-şefi, a trecut deja de Camera Deputaţilor şi aşteaptă acum votul final în plenul Senatului.

Ce propune Tăriceanu

Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de Secţii ai Înaltei Curţi sunt "numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani", prevede legea actuală. Tăriceanu vrea modificarea acestei prevederi, astfel încât numirea să fie făcută direct de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, revocarea şefilor de la Înalta Curte nu se va mai face de preşedintele României, la propunerea CSM, ci de către "ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanţei".

Şeful Senatului mai propune şi abrogarea prevederii legislative care stipulează că "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului".

Numirea Procurorului General, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului- şef al DNA şi a adjuncţilor săi, a procurorilor şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi a procurorului - şef al DIICOT şi adjuncţilor acestuia, trebuie să fie făcută, potrivit iniţiativei lui Tăriceanu, de "CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

Revocarea se va face de "către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ".

În prezent, aceste numiri sunt făcute de către preşedintele ţării, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.

La fel ca şi în cazul şefilor de la Înalta Curte, Tăriceanu propune abrogarea prevederii care stipulează că preşedintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcţii, "aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului".