Şeful Consiliului Fiscal: Am ajuns la deficit de peste 9% din PIB, un caz izolat în UE. E halucinant, ca în vremuri de război

Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a atras atenţia, într-o intervenţie televizată, că România traversează o situaţie de criză fără precedent şi este nevoie de instalarea urgentă a unui Guvern care să îşi asume un pachet de măsuri de redresare fiscală.

Jurnalistă: Dincolo de componenţa politică, avertismentele dumneavoastră au fost foarte cerebrale, foarte realiste, menite să ne aducă puţin cu picioarele pe pământ. Cât de posibilă este, după toate promisiunile şi analizele de până acum, o creştere a taxelor?

Daniel Dăianu: Să ştiţi că atunci când m-am încumetat să fac această afirmaţie, am făcut-o cu inima grea. Pentru că ştiu ce înseamnă pentru toţi cetăţenii, pentru mediul de afaceri, însă o analiză cât se poate de chibzuită şi luciditate. Şi faptul că eu, în general, folosesc eufemisme uneori, dar nu mai era momentul să fac aşa ceva. Nu mai puteam să continuăm cu această formulare, avem nevoie de consolidare fiscală.

Ce înseamnă consolidare fiscală? Ce înţeleg oamenii din consolidare fiscală? În plus, mi-am dat seama, şi vă spun că o fac ca un om care judecă cifrele. Pentru că e drept că a apărut o sfadă între economişti. Nu o să spun o trădare a economiştilor, ştiţi, se vorbea despre trădarea intelectualilor în perioada interbelică, pot să spun că există o trădare a unor economişti care au contribuit la politici proaste şi care au adus starea financiară a României într-un colţ din care va ieşi foarte, foarte greu şi cu mari dificultăţi.

Şi sunt mituri întreţinute, de pildă, inclusiv de economişti. Eu vă spun că sunt surprins că dacă se taie cheltuielile, se evită recesiunea! Nu! Această corecţie macroeconomică, corecţia deficitului bugetar, înseamnă, în esenţă, o reducere a cererii agregate, a absorbţiei interne. Pentru că România, de ani de zile, consumă mai mult decât este raţional! Din ce în ce mai mult a avut loc acest derapaj!

Am ajuns la deficitul de anul trecut de peste 9% din PIB. Este caz izolat în Uniunea Europeană, cu o creştere a suplimentului de deficit de aproape 3% într-un an de zile. Deci derapajul din 2024, vă spun, este halucinant pentru că aşa ceva poţi să admiţi în vremuri de război sau se întâmplă o nenorocire.

Vedeţi tragedia din zona salinei şi care a obligat Guvernul să intervină imediat. Şi se pot întâmpla asemenea evenimente care să împovăreze bugetul public. De aceea ai nevoie de spaţiu fiscal, de aceea ai nevoie de deficit rezonabil, dar revin. Oameni care cred că dacă tai cheltuielile, eviţi recesiunea. Nu este adevărat. Să avem noroc să nu avem recesiune în acest an, în condiţiile în care vom avea o corecţie, după analiza mea şi a altora, să ştiţi că sunt economişti şi de persuasiuni diferite. Unii sunt mai de dreaptă, unii sunt mai de stânga. Sunt economişti care, de fapt, îmbrăţişează chiar, aş spune, o paradigmă cvasi-libertariană. Şi totuşi au pledat pentru creştere de taxe şi impozite. Chiar cu strângere de inimă, fiindcă şi-au dat seama că nu putem numai pe partea de cheltuieli.

Dacă te uiţi, de pildă, la structura cheltuielilor publice, salariile şi pensiile înseamnă aproximativ 22% din cheltuielile publice. Adică ai vreo 170 de miliarde de salarii, pensii 240 de miliarde. Ai cheltuieli cu dobânzile care, oricum, în acest an vor sări considerabil peste cât era previzionat în draftul de buget. Acolo se vorbea despre în jur de 40 şi ceva de miliarde de lei. Deja se depăşeşte bine acest nivel de... nu, deci 2,2% din PIB, puţin peste 40 de miliarde. Este posibil să ajungem chiar către 50 de miliarde de lei, numai cu dobânzile. Avem cheltuielile de capital care au crescut mult anul trecut, faţă de anul precedent au ajuns la aproape 3,8% din PIB.

Jurnalistă: Domnule Dăianu, dincolo de cifre...

Daniel Dăianu: Nu vreau să încurc oamenii cu atâtea cifre.

Jurnalistă: Ce-am reţinut eu din ce spuneţi... Spuneţi că şi război, Doamne fereşte, o situaţie de urgenţă, o catastrofă naturală, dacă ar fi existat, lucrurile n-ar fi trebuit să arate atât de grav cum arată acum.

Daniel Dăianu: Nu, şi n-avem ce să facem. Eu nu vreau să mai arăt cu degetul la unul şi la altul, pentru că România este într-o situaţie în care are nevoie de maximum de solidaritate politică, de un guvern solid, care se bizuie pe sprijin parlamentar, de dorit să intre şi PSD-ul la guvernare.

Şi acum vă repet în faţa dumneavoastră, consider că nu trebuia să demisioneze premierul Ciolacu, nu trebuia să lase ţara cu un guvern interimar, cu puteri ciuntite, dar aşa s-a scris istoria.

Eu cred că PSD-ul trebuie să fie la guvernare şi cred că trebuie să se anunţe numele premierului cât mai grabnic, pentru că ar fi un semnal important şi pentru ţară, şi pentru străinătate, în sensul că a fost desemnat un premier, curând preşedintele Nicuşor Dan vorbea de maximum 3 săptămâni, să sperăm că se poate forma guvernul chiar mai devreme, pentru că ţara are nevoie de un guvern, deci semnalul nu trebuie să fie numai că premierul a fost desemnat, trebuie să ai şi un guvern, pentru că un pachet de măsuri trebuie să fie anunţat şi acestea la timp.