Nu scăpăm de taxe! Şeful Consiliului Fiscal: Comisia Europeană îţi trânteşte uşa dacă spui că "vom colecta mult mai bine, vom face reforma statului"
Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a explicat, la postul B1 TV, că România nu mai poate evita măsuri fiscale dure, întrucât deficitul bugetar a atins cote alarmante. În cadrul unui dialog cu jurnalista Nadia Ciurlin, expertul a subliniat că reducerea cheltuielilor nu este suficientă şi că, în lipsa unei reforme fiscale reale, încrederea instituţiilor europene şi a pieţelor financiare riscă să se prăbuşească.
Jurnalistă: România are un deficit foarte mare. O postare a domnului Ilie Bolojan prezintă un grafic al veniturilor şi cheltuielilor şi al diferenţei dintre cele două, adică 150 de miliarde pe datorie. E o situaţie din ce în ce mai complicată. Săptămâna viitoare s-ar putea să avem un premier desemnat, să avem şi cabinetul, să ştim cine vor fi miniştrii şi, cel mai important, acest pachet fiscal.
Domnule Dăianu, aţi spus de la bun început că nu se poate fără taxe. Şi pe bună dreptate, după aceste alegeri în care am văzut acest val extremist, toată lumea aşteaptă de la politicieni să înceapă întâi cu reducerea cheltuielilor şi abia apoi...
Daniel Dăianu: Nu se poate numai pe partea de cheltuieli. Din analizele noastre, ale Consiliului Fiscal, dar şi declaraţiile reprezentanţilor Băncii Naţionale, sigur, cu multă diplomaţie, dar au transmis acelaşi mesaj. Din păcate, am asistat la replici – fără să mă menţioneze – de genul că ce spune un Dăianu sau alţii care transmit acelaşi mesaj este ceva împotriva românilor. Asemenea aserţiuni sunt venite şi de la economişti.
Şi eu mă întrebam: dar oamenii ăştia au analizat cu seriozitate bugetul României? Văd care este structura bugetului? Au simţul realităţii, îşi dau seama ce se poate face? Pentru că, în continuare, să spui că trebuie să colectăm mult mai bine şi că vom introduce mecanisme noi şi aşa mai departe, vom face reforma statului — dacă te prezinţi cu aşa ceva în faţa Comisiei Europene şi celor care încă cumpără obligaţiunile statului român, ţi se trânteşte uşa.
De ani de zile spuneam aşa ceva şi n-am rezolvat. Am prins un crâmpei din emisiunea dvs., când l-aţi invitat pe domnul Dragoş Doroş, a avut o intervenţie telefonică scurtă, a vorbit despre faptul că, cu ani în urmă, am avut o finanţare pentru a reforma ANAF-ul şi nu s-a făcut mare lucru. S-a renunţat la digitalizare din varii motive. Am avut reforme în Polonia, am avut reforme în Bulgaria, am avut în Georgia şi acolo s-a reuşit o colectare considerabil mai bună. Şi noi am rămas încremeniţi într-o situaţie deplorabilă.
Jurnalistă: Nu a fost o voinţă politică?
Daniel Dăianu: Acum sunt convins. Îmi spuneau colegi din Consiliul Fiscal: Dom’le, de-aia nu există voinţă politică. Şi eu m-am întrebat: Dumnezeule, dar cum e posibil? Adică un premier, că de-aia este premier, să guverneze o ţară astfel încât să controleze dezechilibrele, un ministru de Finanţe responsabil... Ce ministru de Finanţe este acela? Mă gândesc şi la acest, i-aţi spus, dezmăţ din 2024, care este de netolerat. Ministrul de atunci trebuia să spună: Stimaţi colegi, eu îmi dau demisia dacă se continuă cu ceea ce faceţi dumneavoastră, nu să trimită informări premierului şi poate vicepremierilor. Nu era normal aşa ceva.
Un ministru de Finanţe trebuie să fie gardianul finanţelor publice ale unei ţări. Dacă are responsabilitate, dacă are dedicaţie nu pentru jilţ, ci pentru dregătoria pe care o are, trebuie să facă aşa ceva. Este inadmisibil.
Jurnalistă: Dacă partidul spune ministrului că ar trebui să tacă din gură pentru că e un an electoral şi partidul trebuie să...
Daniel Dăianu: Şi în 2023 s-a făcut acelaşi lucru şi în 2024. Ce înseamnă an electoral? Tu, ca ministru, în primul rând ai responsabilitate faţă de poziţia pe care o ai ca ministru de Finanţe. Ce înseamnă că este an electoral? Spui colegilor, preşedintelui de partid: eu nu mai îmi pot îndeplini această misiune, fiindcă nu sunt de acord cu modul în care sunt gestionate finanţele publice ale ţării. Aceasta este o poziţie responsabilă. Nu să rămâi în jilţul ăla, să fii nedeslipit. Vinovaţi sunt şi alţii, bineînţeles.
Jurnalistă: Ar trebui traşi la răspundere şi altfel, domnule Dăianu?
Daniel Dăianu: Nu. Pentru politică economică nu există răspundere neapărat penală pentru aşa ceva. Numai dacă, de exemplu, un dregător înalt a fost de conivenţă cu unii care au devalizat. Există asemenea situaţii, poate să existe la nivel local. Poţi să fii dregător la nivel local şi, dacă ai fost complice la devalizarea, să spunem, finanţelor publice la nivel local, sigur că ai răspundere penală, poţi să fii tras la răspundere. Pentru erori de politică economică, însă, nu — aici e greu.
Jurnalistă: Vedeţi că o să deschidă o capcană şi pentru alţi politicieni populişti care vor face acelaşi lucru: vor cheltui banii nesăbuit şi apoi vor spune că asta e.
Daniel Dăianu: Intraţi într-un teritoriu, eu zic, care este de analiză adâncă, fiindcă ar trebui să ne punem întrebarea: Cine ajunge să conducă partidele politice? Care sunt mecanismele de selecţie? De ce avem mecanisme adverse? De ce avem oameni incompetenţi, iresponsabili, care ajung în poziţii-cheie? Care sunt, de pildă, instrumentele de control reciproc? De ce nu îi trage de mână preşedinţia? De ce fostul preşedinte nu i-a tras de mână?
„Nu se mai poate” – să iasă cu o declaraţie publică. Preşedintele ţării este cel mai bine informat cetăţean român. Spun „cel mai bine informat” pentru că i se pun la dispoziţie informaţiile cele mai senzitive: de securitate naţională, de securitate economică. Poate nu le citeşte, poate nu înţelege ce i se dă, dar el primeşte, el este cel mai bine informat. Nu ştiu cât de bine procesează.
