Secretul locomoţiei păianjenilor - dezvăluit

Păianjenii vânători pot atinge viteze fulgerătoare de 70 de centrimetri pe secundă atunci când îşi urmăresc prada: aceste vietăţi de mărimea unei palme (Cupiennius) evită orice vibraţii corporale şi îşi menţin atenţia la un anumit nivel precum a descoperit biologistul Tom Weihmann.
Păianjenii vânători pot atinge viteze fulgerătoare de 70 de centrimetri pe secundă atunci când îşi urmăresc prada (pixabay.com)
Epoch Times România
23.08.2013

Păianjenii vânători pot atinge viteze fulgerătoare de 70 de centrimetri pe secundă atunci când îşi urmăresc prada: aceste vietăţi de mărimea unei palme (Cupiennius) evită orice vibraţii corporale şi îşi menţin atenţia la un anumit nivel precum a descoperit biologistul Tom Weihmann .

Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat cu ajutorul camerelor de luat vederi mişcările unui păianjen tropical care nu construieşte plase ci îşi aşteaptă prada pe frunze. Rezultatele sunt publicate în ediţia ”plos ONE.”

Un om cu înălţimea de 1.80 de metri, ar trebui să alerge 36 de metri pe secundă pentru a atinge viteza de 36 de metri pe secundă, explica Weihmann. În timp ce oameni înmagazinează energia de propulsie în ligamente şi tendoane, păianjenilor le lipsesc aceste elemente.

Cu ajutorul camerelor de luat vederi pentru viteze mari, Weihmann a studiat la Institutul pentru Ştiinţa Sportului mişcările păianjenilor din jungla Americii Centrale. El a ajuns la concluzia că pentru a ajunge să evite vibraţiile corporale cât mai mult posibil ei trebuie să-şi menţină centrul de gravitate la înălţime – asta, comparabil cu mişcările jos-sus ale atleţilor. Pentru păianjeni această mişcare ar consuma prea multă energie. În orice caz păianjenul consumă foarte multă energie alergând după pradă sau fugând de prădători şi este astfel obosit după câţiva metri.

Acest mod de deplasare are un alt efect secundar: prada şi prădătorii nu pot localiza păianjenul, explică de asemenea Weihmann. Pentru ca ei trimit foarte puţine vibraţii prin care ar putea să se trădeze singuri.

Părerea biologiştilor este că dezvoltarea roboţilor care merg ar putea beneficia de acest studiu. În domeniul roboticii atenţia a fost preponderent plasată pe tiparele de locomoţie a mamiferelor. ”Dar elasticitatea este mereu asociată cu creşterea incertitudinii în controlul membrelor individuale, ceea ce poate fi problematic pentru soluţiile tehnice,” spune Weihmann. Asemenea incertitudini nu pot fi admise în locomoţia păianjenilor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor