Se pregăteşte o afacere “cu dedicaţie”: resuscitarea radarelor fixe

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Ovidiu Silaghi, vrea să resusciteze afacerea radarelor fixe, surse citate de publicaţia locală Gazeta de Cluj avansând ideea că, de fapt, ar fi vorba de o afacere cu “dedicaţie” pentru colegii liberali. Ministerul Transporturilor a publicat Strategia Naţională pentru Siguranţa Rutieră 2011-2020, în care face un lobby puternic pentru repornirea radarelor fixe, afacere patronată până acum câţiva ani de grupul “băieţilor deştepţi” din Cluj. Conform sursei citate, legătura lui Silaghi cu oamenii de afaceri care au gestionat afacerea Codec poate fi făcută prin apartenenţa tuturor la grupul elitist Rotary.

Afacerea radarelor fixe este pe cale să fie repornită. Chiar dacă radarele fixe aduceau bani în cadrul administraţiilor unde erau instalate, ele au fost oprite pentru ca sistemul era gestionat de o sigură societate la nivel naţional, SC Codec, iar consiliile locale ale localităţilor în care se aflau au fost obligate să încheie contractele respective. S-a creat astfel o situaţie de monopol, stopată apoi prin desfiinţarea acestor radare.

Cu toate acestea, recent, Ministerul Transporturilor a publicat Strategia Naţională pentru Siguranţa Rutieră 2011-2020, document care urmează să fie implementat. “Pentru eficientizarea acţiunilor de supraveghere, Direcţia Poliţiei Rutiere are nevoie în primul rând de extinderea sistemelor de supraveghere automată, atât pe drumurile naţionale, cât şi pe celelalte drumuri publice. Sistemele de supraveghere video a traficului sunt importante şi din alte puncte de vedere. Acestea furnizează date care pot fi folosite şi de Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, denumit în continuare ISCTR, pentru verificarea legalităţii aspectelor legate de transporturi, greutate, autorizaţie de folosire a infrastructurii, plata rovinietei sau aspecte legate de vehicul”, se arată în document. Potrivit estimărilor oficiale, amenzile de circulaţie aduc la bugetul de stat circa 450 de milioane de lei anual.

În România, afacerea radarelor fixe a fost gestionată, potrivit Gazetei de Cluj, pe două paliere. În sudul ţării, radarele au fost instalate de o societate controlată de Irinel Columbeanu, dar gestionate de Codec, iar în rest radarele au fost montate numai de amintita Codec, o societate patronată de mai mulţi oameni de afaceri clujeni. În ambele cazuri, instalarea acestor camere de supraveghere a fost posibilă după un anumit model. Sub girul Poliţiei rutiere, al Ministerului de Interne şi al Consiliilor Judeţene, administraţiile locale au încheiat parteneriate de colaborare cu firmele implicate fără să se organizeze în nicio situaţie vreo licitaţie publică. În funcţie de puterea de negociere, amenda pentru depăşirea vitezei era împărţită între administraţia locală şi societatea privată în procente care erau diferite de la caz la caz. În urma publicării mai multor articole de presă, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a contestat modalitatea de încheiere a protocoalelor de colaborare şi a dat în judecată consiliile locale pentru nerespectarea legilor achiziţiilor publice. Astfel, consiliile locale au fost nevoite să rezilieze contractele iar poliţia rutieră să închidă radarele.