Scandalul spionajului electronic este mult mai adânc decât cazul Pegasus

O ilustrată înfăţişând saitul web al grupului israelian NSO Group afşat în centrul scandalului Pegasus
O ilustrată înfăţişând saitul web al grupului israelian NSO Group afşat în centrul scandalului Pegasus (Joel Saget/AFP via Getty Images)

Săptămâna care tocmai a trecut a fost marcată de atenţia acordată în mass media acuzaţiilor, potrivit cărora programele de spionaj electronic create de firma israeliană NSO Group ar fi fost folosite pentru a viza jurnalişti, dizidenţi şi alţii. Cu toate acestea, scandalul Pegasus - în centrul căruia se află software-ul dezvoltat de NSO Group - este doar un caz punctual al problemei mai mari a guvernelor care folosesc companii private pentru operaţiuni de supraveghere ilegală.

Pe 18 iulie, The Guardian şi alte 16 mass-media au început să publice o serie de articole despre grupul NSO din Israel, susţinând că guvernele străine au folosit software-ul Pegasus al companiei pentru a supraveghea cel puţin 180 de jurnalişti şi numeroase alte ţinte din întreaga lume.

Dezvoltat de foşti membri ai unităţii israeliene de elită 8200 - comparabilă cu Agenţia Naţională de Securitate a SUA - software-ul Pegasus ar fi infectat telefoane mobile care rulează sisteme de operare IOS şi Android, permiţând unor terţi să extragă mesaje, fotografii şi e-mailuri, să înregistreze apeluri şi să activeze microfoane în secret.

Citiți și Guvernul lui Viktor Orban neagă că a folosit Pegasus pentru "interceptări ilegale" ale jurnaliştilor

Presupuse posibile ţinte ale supravegherii prin metoda Pegasus sunt scriitorul de la Washington Post asasinat Jamal Khashoggi, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, liderul opoziţiei indiene Rahul Gandhi şi mulţi alţii. NSO neagă în mod explicit că software-ul său a fost „asociat în vreun fel cu asasinarea oribilă a lui Jamal Khashoggi”.

Povestea nu este nouă. Acuzaţiile despre acţiunile greşite ale grupului NSO apar în mass-media de ani de zile.

Facebook a dat în judecată Grupul NSO în tribunale federale americane în 2019, pentru că ar fi exploatat o vulnerabilitate în aplicaţia WhatsApp, permiţând utilizatorilor Pegasus să spioneze apelurile şi mesajele victimelor, inclusiv jurnalişti şi activişti pentru drepturile omului. Acest caz este în curs de apel în cel de-al nouălea circuit, unde grupul NSO a susţinut că ar trebui să aibă imunitate la litigii civile.

Dar deşi Pegasus era deja cunoscut public, rapoartele din această săptămână pun la îndoială afirmaţia pe care NSO Group a făcut-o de la început, respectiv că Pegasus este utilizat doar în combaterea terorismului şi în alte anchete penale majore.

Citiți și Sistemul bancar global infiltrat de hackeri ai statului chinez. Accesul la bănci vândut către grupuri criminale

The Guardian şi alte mass-media ar fi obţinut o copie a bazei de date cu victimele operaţiunilor de spionaj - o listă de 50.000 de numere de telefon pe care clienţii companiei israeliene le-ar fi putut ţinti - sugerând că singurul mod în care grupul NSO nu ştia identitatea ţintelor clienţilor săi a fost prin ignoranţă voită.

Cu toate acestea, NSO Group a continuat să nege faptele, spunând că mass-media au interpretat greşit datele.

„Rapoartele sunt pline de ipoteze greşite şi teorii necoroborate care ridică îndoieli serioase cu privire la fiabilitatea şi interesele surselor. Se pare că 'sursele neidentificate' au furnizat informaţii care nu au nicio bază de fapt şi sunt departe de realitate”, a declarat public NSO Group. „După verificarea revendicărilor lor, negăm ferm acuzaţiile false făcute în raportul lor. Sursele le-au furnizat informaţii care nu au nicio bază de fapt, lucru evident prin lipsa documentaţiei justificative pentru multe dintre revendicările lor. ”

"De fapt, aceste acuzaţii sunt atât de revoltătoare şi departe de realitate, încât NSO are în vedere iniţierea unui proces de calomniere", a adăugat compania israeliană.

Citiți și EXCLUSIV: Hackerii compromit sistemul bancar global la cel mai înalt nivel

Franţa şi Ungaria au lansat deja investigaţii cu privire la utilizarea Pegasus, iar Comitetul pentru Afaceri Externe şi Apărare al parlamentului israelian a format un comitet care va examina problema.

Între timp, guvernul marocan a respins unele dintre rapoartele Pegasus, depunând un proces de defăimare la Paris împotriva a două organizaţii din Franţa pentru că ar fi publicat afirmaţii false conform cărora anchetatorii marocani ar fi folosit în mod ilegal software-ul Pegasus pentru a viza oficialii guvernamentali.

Guvernul marocan „nu intenţionează să lase nepedepsite multiplele minciuni şi ştirile false din ultimele zile”, ar fi spus, joi, avocatul guvernului.

NSO Group ar putea face obiectul furiei generale după raportările din această săptămână, dar nu este singura companie care se ocupă de vânzarea de echipamente de supraveghere către guverne.

Citiți și Sistemul SWIFT atacat de malware-ul folosit în jefuirea Băncii Centrale din Bangladesh

Înainte ca scandalul Pegasus să intre în prim-plan, grupul de cercetare canadian Citizen Lab a publicat un raport despre compania israeliană Candiru - numită după infamul peşte care înoată pe uretra bărbătească -, care susţine că s-a angajat în aceleaşi activităţi ca NSO Group.

Iar problema nu este localizată doar în Israel. În Statele Unite, o companie numită Clearview AI a ajuns în atenţia presei în ultimul an, după ce New York Times a raportat că procesa miliarde de fotografii pentru a dezvolta software de recunoaştere facială pentru anumite agenţii din ţară şi din străinătate.

De asemenea, anul trecut, Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) şi alte agenţii achiziţionau date în bloc de la companii private, fără ca detaliile unor asemenea tranzacţii să fie transparente.

Citiți și Scandalul furtului de la Federal Reserve se adânceşte. Apare un chinez misterios

Analişti din domeniul constituţional şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că, companiile de supraveghere reprezintă o ameninţare deosebit de gravă pentru viaţa privată în Statele Unite, deoarece restricţiile privind al patrulea amendament - sub incidenţa cărora cade supravegherea electronică - nu se aplică companiilor private.