Sandu, la întâlnirea cu reprezentatul OSCE pe reglementarea transnistreană: Un stat cu instituţii integre va facilita procesul de reintegrare
alte articole
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut marţi, 14 septembrie, o întrevedere cu ambasadorul Thomas Mayr-Harting, reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană.
Cei doi oficiali au făcut un schimb de opinii privind dialogul curent dintre Chişinău şi Tiraspol şi au discutat perspectivele pentru perioada următoare, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei prezidenţiale.
„Am menţionat că, în prezent, prioritatea Guvernului este consolidarea instituţiilor şi combaterea corupţiei. Un stat funcţional cu instituţii integre va face malul drept mai atractiv, iar astfel va intensifica interacţiunea dintre locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului şi va facilita procesul de reintegrare”, a menţionat şefa statului.
Totodată, părţile au convenit că vor căuta în continuare soluţii pentru a asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în regiunea transnistreană, precum şi pentru a rezolva problemele cotidiene ale cetăţenilor.
„De asemenea, Guvernul va asigura o mai bună cooperare interinstituţională între agenţiile-cheie şi ministerele de linie, pentru a elabora politici de reintegrare coerente şi eficiente”, a conchis Maia Sandu.
Reprezentanţii Comisiei Europene au vizitat Chişinăul şi au discutat cu preşedintele Sandu, a menţionat analistul politic Dionis Cenuşă pe pagina sa de Telegram, punctând, în context, că în cadrul discuţiilor nu s-a menţionat nimic despre abaterile noului Guvern de la principiul transparenţei sau riscurile re-politizării agenţiilor de aplicare a legii.
„Această indulgenţă nu este deloc bună, dar şi ma grav poate create probleme pentru imaginea UE. Mai exact, în timp ce UE nu face nicio aluzie Chişinăului în legătură cu modul cum implementează reforme, tot UE are probleme mari în Georgia unde cere de-politizarea instituţiilor de drept.
În acest fel, guvernarea de la Chişinău poate citi semnalul de la Bruxelles (lipsa de reacţie la modul defectuos cum se adoptă reformele) ca pe o permisiune de a continua în acelaşi fel”, a comentat politologul.
