Putin respinge propunerea de armistiţiu temporar. Cere Ucrainei negocieri directe la Istanbul săptămâna viitoare

Rusia invită Ucraina să participe la negocieri directe la Istanbul începând cu 15 mai, a declarat duminică preşedintele rus Vladimir Putin, în cadrul unei conferinţe de presă care a marcat încheierea celebrărilor de Ziua Victoriei la Moscova, potrivit The Kyiv Independent.

„Rusia este pregătită pentru negocieri fără condiţii prealabile”, a declarat Putin.

Nu au mai avut loc negocieri directe între Rusia şi Ucraina de la scurt timp după ce Moscova a lansat invazia pe scară largă în februarie 2022.

Putin nu a anunţat prelungirea armistiţiului de trei zile şi nici nu a acceptat propunerea Ucrainei şi a Europei pentru o încetare necondiţionată a focului care să dureze 30 de zile. Un astfel de acord ar putea fi pus la punct în cadrul negocierilor de la Istanbul, a spus el.

Reamintim că Putin a declarat unilateral un armistiţiu temporar în cinstea Zilei Victoriei — sărbătorită de Rusia pe 9 mai — de la miezul nopţii de 8 mai până la miezul nopţii de 11 mai. În ciuda armistiţiului de trei zile, atacurile ruse împotriva civililor ucraineni şi operaţiunile de luptă pe linia frontului au continuat.

În declaraţiile sale, Putin a acuzat Ucraina de escaladarea atacurilor împotriva Rusiei în zilele premergătoare „armistiţiului” de Ziua Victoriei şi de încălcarea de mai multe ori a armistiţiului de trei zile, inclusiv prin lansarea a cinci incursiuni transfrontaliere în regiunile Kursk şi Belgorod.

Aceste incursiuni nu au avut „nicio semnificaţie militară”, a afirmat el.

Putin a mai spus că aşteaptă cu nerăbdare „restabilirea relaţiilor cu statele europene”, în ciuda „retoricii anti-ruse” şi a „ultimatelor” adresate Moscovei.

Context

Sâmbătă, 10 mai, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi liderii europeni au cerut Rusiei să accepte un armistiţiu necondiţionat de 30 de zile, începând cu 12 mai. Propunerea este susţinută de preşedintele american Donald Trump. Dacă Rusia refuză propunerea, Europa şi SUA ameninţă că vor răspunde cu sancţiuni mai severe.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat anterior că Rusia trebuie să „se gândească” la propunerea de încetare a focului şi că „se opune oricărei forme de presiune”.

Putin nu a fost de acord cu încetarea focului de 30 de zile, invitând în schimb Ucraina la negocieri directe şi acuzând Kievul de încălcarea încetării focului. În aprilie, la sfârşitul celor trei zile de „armistiţiu de Paşte”, Putin a refuzat, de asemenea, să prelungească încetarea focului şi a declarat că este deschis la negocieri directe cu Ucraina.

Ucraina a declarat că este pregătită pentru negocieri, dar insistă că orice proces de pace trebuie să păstreze integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi că problemele teritoriale pot fi abordate numai după încetarea completă a focului.

Kievul a acceptat în martie o propunere de încetare a focului necondiţionată, susţinută de SUA, pe o perioadă de 30 de zile, dar Moscova a respins-o, cerând încetarea completă a sprijinului militar occidental pentru Ucraina.

Rusia şi-a proclamat în repetate rânduri presupusa disponibilitate pentru negocierile de pace, promovând în acelaşi timp cereri maximaliste. Kievul a resping aceste declaraţii ca fiind o manevră propagandistică, subliniind că forţele ruse nu au făcut decât să intensifice atacurile asupra oraşelor şi localităţilor ucrainene.

În timp ce liderii occidentali fac presiuni pentru prelungirea încetării focului, Rusia a trimis unele semnale care indică o posibilă escaladare a atacurilor.

Agenţia de ştiri ucraineană Militarnîi a raportat pe 10 mai că Rusia închide spaţiul său aerian deasupra complexului militar şi de lansare a rachetelor Kapustin Yar în perioada 12-13 mai, alimentând speculaţiile privind o posibilă lansare a rachetei Oreşnik.

O interdicţie similară a fost instituită înainte de primul atac cu rachete balistice cu rază medie de acţiune Oreshnik al Rusiei asupra Ucrainei.

Ambasada SUA la Kiev a emis, de asemenea, un avertisment pe 9 mai că Rusia ar putea lansa un atac „potenţial semnificativ” în zilele următoare, deşi a emis anterior avertismente similare ca parte a protocoalelor standard de securitate.