Propunerile lui Putin la negocierile de pace cu Ucraina se vor concentra pe proiectul acordului din 2022
focus
Negocierile de pace propuse de preşedintele rus, Vladimir Putin, cu Ucraina vor ţine cont de proiectul de acord abandonat în 2022 între cele două ţări şi de realitatea controlului Rusiei asupra aproape unei cincimi din teritoriul Ucrainei, a declarat Kremlinul duminică, potrivit Reuters.
Duminică, Putin a propus discuţii directe cu Ucraina în vederea instaurării unei păci durabile pentru a pune capăt războiului, o iniţiativă salutată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat că Kievul este dispus să discute, dar că Moscova trebuie mai întâi să accepte un armistiţiu imediat.
Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Yuri Uşakov, a declarat reporterilor, după declaraţia de dimineaţă a lui Putin, că negocierile propuse vor ţine cont atât de proiectul abandonat în 2022, cât şi de situaţia actuală de pe teren.
La câteva zile după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, Rusia şi Ucraina au început negocierile în Bielorusia, care s-au mutat ulterior la Istanbul. Un proiect convenit acolo, care stabilea un cadru pentru o posibilă soluţionare, a devenit cunoscut sub numele de „Comunicatul de la Istanbul”.
Discuţiile s-au întrerupt în mai, dar oficialii ruşi susţin de mult timp că se poate ajunge la o soluţionare în conformitate cu Comunicatul de la Istanbul. Steve Witkoff, trimisul special al preşedintelui american Donald Trump, s-a referit, de asemenea, la proiectul din 2022 ca la un posibil ghid pentru pacea viitoare.
Conform proiectului, analizat de Reuters, Ucraina ar accepta neutralitatea permanentă în schimbul unor garanţii de securitate internaţională din partea celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Franţa, Rusia şi Statele Unite, precum şi a altor ţări, printre care Bielorusia, Canada, Germania, Israel, Polonia şi Turcia.
Ucraina a acceptat, în esenţă, în mod provizoriu, neutralitatea nucleară şi renunţarea la statutul de membru al alianţei militare NATO în schimbul unei garanţii de securitate care, în cazul unei invazii ruse, ar obliga Statele Unite şi aliaţii săi să lupte direct împotriva Rusiei.
Chestiunea teritoriului în proiectul din 2022 era secundară faţă de garanţia de securitate, considerată de diplomaţii ambelor părţi ca fiind de departe cel mai mare obstacol în calea păcii.
După invadarea sa, Ucraina dorea să i se garanteze securitatea, dar Statele Unite şi aliaţii săi erau reticenţi să se angajeze într-un viitor război cu Rusia.
Conform proiectului din 2022, calea Ucrainei către o eventuală aderare la Uniunea Europeană ar fi fost facilitată, iar Rusia dorea limitarea forţelor armate ucrainene şi abrogarea legilor pe care Moscova le consideră discriminatorii faţă de vorbitorii de limbă rusă.
