Rusia începe bombardamentele în Siria. 33 civili morţi, inclusiv copii [video]
focus
alte articole
Rusia a lansat miercuri primul bombardament în Siria, deschizând cea mai vastă operaţiune militară a sa din Orientul Mijlociu.
Intervenţia Rusiei, care se desfăşoară pe repede-înainte, a aruncat fragila balanţă de forţe şi războiul civil sirian, care se desfăşoară deja de patru ani, într-o zonă necunoscută cu consecinţe greu de estimat.
Moscova a subliniat că acţionează la cererea guvernului Bashar al-Assad pentru a lupta împotriva Statului Islamic şi că este asistată de alte state precum Irakul şi Iranul.
Operaţiunile se desfăşoară dintr-un centru de comandă localizat în Bagdad.
Ţintele oficiale ale operaţiunilor forţelor Kremlinului sunt depozite, ascunzători de muniţie şi camioane, care se află, conform surselor americane, în jurul oraşelor Homs şi Hama.
Comunicatele Rusiei nu au specificat deocamdată ce ţinte au lovit miercuri.
Afirmaţia Moscovei conform căreia lupta împotriva Statului Islamic a fost imediat combătută de SUA şi de rebelii din teatrul de operaţiuni.
Atacurile aviaţiei ruse – necoordonate cu vreuna dintre puterile aflate în zonă, nasc printre diplomaţi întrebări privind gradul de periculozitate, având în vedere că SUA, Parisul şi Moscova organizează simultan bombardamente într-un spaţiu extrem de restrâns, populat de mulţi alţi actori.
Departamentul de Stat a afirmat că un diplomat rus din Bagdad a notificat SUA de intenţia de a efectua bombardamente cu o oră înaintea începerii acestora şi ca a avizat că aeronavele americane care efectuau bombardamente zilnice împotriva Statului Islamic vor trebui să evite spaţiul sirian.
Secretatul de stat John Kerry a menţionat că avertismentul rus a fost ignorat şi că loviturile aeriene ale SUA vor continua conform planului iniţial.
Surse ale agenţiilor de informaţii ale armatei israeliene afirmă că pregătirile forţelor militare ruse din teren nu sunt limitate doar la Siria.
Trupele Rusiei sunt comandate de la un centru de operaţiuni organizat cu două zile în urmă de Rusia, Iran, Irak şi Siria în Bagdad.
Centrul este gândit ca o contrapartidă la o organizaţie americană omoloagă - Central Command-Forward-Jordan - care se află la nord de Aman şi care organizează operaţiunile unite ale forţelor SUA, Arabiei Saudite, Qatarului, UAE, Israelului şi Iordaniei - în sprijinul operaţiunilor rebelilor sirieni care încearcă să dărâme regimul Assad.
Cele două centre de comandă rivale sunt astfel la poli opuşi ai teatrului de război din Siria –unul dintre ele reprezentând alianţa condusă de SUA împotriva lui Assad, iar celălalt grupul condus de Rusia, de sprijin pentru regimul sirian.
Marţi, secretarul american Ashton Carter a cerut personalului său să stabilească o legătură cu Kremlinul pentru a se asigura că operaţiunile militare americane şi ruseşti nu vor ajunge să interfereze între ele.
Ministerul rus al Apărării a replicat cu o adresă provocatoare, menţionând că orice comunicaţie din partea SUA trebuie să fie făcută către centrul de comandă din Bagdad – o încercare de a forţa Washingtonul să accepte că cele două centre de operaţiuni sunt egale şi că orice comunicare trebuie făcută în termeni de egalitate.
Pentru a complica lucrurile, ministrul israelian al Apărării Moshe Ya’alon a declarat marţi că Israelul nu îşi coordonează operaţiunile cu partea rusă, subliniind că Tel Aviv-ul îşi rezervă dreptul de a întreprinde liber acţiuni împotriva Siriei şi că va continua să prevină alimentarea organizaţiilor teroriste precum Hezbollah cu arme.
Între timp acumularea de trupe şi armament rusesc în Siria întrece cu mult proporţiile imaginate de analişti. Ce mai recent, şase avioane SU-34 au aterizat pe aeroportul din Latakia.
Washingtonul şi-a exprimat îngrijorarea, prin John Kerry, că Moscova este mai degrabă interesată de a-l menţine pe Assad la putere decât de luptă impotriva Statului Islamic.
Oponenţii lui Assad, implicaţi în războiul sângeros care ţine deja de 4 ani, includ grupuri rebele sprijinite şi înarmate de SUA şi aliaţii săi, în majoritatea lor formaţiuni care se opun atât dictatorului sirian cât şi luptătorilor Statului Islamic.
Ministerul rus al Apărării a declarat că a efectuat aproximativ 20 de zboruri deasupra Siriei, lovind opt ţinte aparţinând Statului Islamic şi distrugând un centru de operaţiuni localizat într-o regiune muntoasă.
Sirienii din regiunile controlate de rebeli, localizate în jurul oraşului Homs, afirmă însă că forţele aeriene ruse au declanşat un nou nivel de devastare a oraşelor deja lovite de războiul civil.
Avioanele Rusiei, care au survolat spaţiul la mare altitudine, au lovit pe neaşteptate, dat fiind faptul că nu au fost emise semnale de avertizare, iar sunetul provenit de la motoare nu putea fi auzit.
Conform surselor din teren, până în prezent bombardamentele au făcut cel puţin 33 de victime, inclusiv copii.
Intervenţia Moscovei implică un nou stadiu al conflictului sirian, în care marile puteri sunt acum implicate direct – de unde până în prezent ele preferau să înarmeze miliţii şi să antreneze trupe formate în principal din localnici.
Conflictul sirian a devenit astfel unul internaţional, în care sunt implicate toate marile puteri în afara Chinei – care deocamdată a trimis doar un portavion în portul Tartus - şi a marii Britanii - a cărui intervenţie militară aşteaptă aprobarea Parlamentului.