Romii, cei mai săraci şi mai insultaţi din Europa (raport Amnesty International)

Poziţia minorităţilor rome din Europa este mai precară ca oricând, avertizează un raport al Amnesty International, ce urmează să fie publicat miercuri, şi care prezintă o imagine îngrijorătoare de sărăcie, excluziune şi încălcare a drepturilor lor, atât în Europa de Vest cât şi de Est, relatează marţi The Independent.

Raportul Amnesty va face apel la guvernele din Europa să abordeze problemele legate de numărul estimat între 10-12 milioane de romi care trăiesc pe continent, despre care Amnesty spune că sunt 'una dintre cele mai mari şi mai defavorizate minorităţi din Europa'.

Comunităţile de romi tind să aibă un scor mai scăzut la toţi indicatorii-cheie, comparativ cu restul populaţiei, având venituri mai mici şi o rată mai mare a şomajului şi acces şi mai grav la asistenţa medicală şi la servicii publice.

'Acestea nu sunt simple consecinţe ale sărăciei, ci rezultatul unei discriminări pe scară largă, de multe ori sistematică, şi al altor încălcări ale drepturilor omului', se spune în raport. 'Sunt, în special, rezultatul prejudecăţii - în urma a secole de acte de discriminare socială, instituţională şi individuală, care au împins marea majoritate a romilor la marginea societăţii - şi care îi menţin acolo'.

Excluziunea socială şi economică a comunităţilor de romi îi împinge uneori spre stiluri de viaţă infracţionale. În Franţa, preşedintele Nicolas Sarkozy a numit romii 'o sursă de criminalitate' şi a încurajat deportarea romilor în România, în timp ce în Bulgaria, romii au fost atacaţi în mai multe oraşe anul trecut.

'În timp ce anterior, doar grupuri de extremă-dreapta marginale adoptau platforme anti-romi, acum politicieni din curentul principal joacă această carte', a declarat Dezideriu Gergely, director executiv al Centrului European pentru Drepturile Romilor din Budapesta. El a adăugat că Comisia Europeană a încurajat recent toate statele membre ale UE să elaboreze strategii de integrare pe 10 ani ale comunităţilor proprii de romi, dar 'legislaţia singură nu este suficientă'.

Raportul Amnesty dezvăluie cifre şocante, potrivit The Independent. În Irlanda, speranţa de viaţă a nomazilor bărbaţi este cu 15 ani mai scăzută decât media naţională. În Republica Moldova, 59% dintre romi trăiesc în sărăcie absolută, în timp ce în Slovacia, peste două treimi din copiii romi se află în îngrijire instituţională. În pofida unei hotărâri a Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia copiii romi nu trebuie educaţi separat sau în şcoli pentru copii cu nevoi speciale, acest lucru continuă să se întâmple în multe ţări, în special în Republica Cehă.

'Este timpul ca Europa să se trezească şi să pună punct persecuţiei acestor comunităţi marginalizate'', a declarat Kate Allen, director al Amnesty International UK.

Lunar apar noi locuri cu probleme în diverse oraşe europene. În prezent, la Belgrad, în jur de 1.000 de romi sunt în aşteptarea unei evacuări dintr-o aşezare temporară de la periferia capitalei sârbe, pentru a face loc unui proiect de infrastructură rutieră.

'Este destul de dificil de crezut că evacuarea dintr-o aşezare temporară poate lăsa oamenii într-o situaţie şi mai rea', spune Sian Jones, cercetător la Balkans a Amnesty. 'Dar aceştia sunt de multe ori oameni fără documente corespunzătoare şi adesea sunt trimişi înapoi în părţi din sudul Serbiei unde este posibil să nu aibă un loc unde să trăiască şi cu puţine şanse de muncă'.

Unii spun că nu numai guvernele trebuie să se schimbe. 'Minorităţile rome, de asemenea, trebuie să fie mai practice, mai pragmatice şi mai consecvente şi să se asigure că sunt parteneri viabili pentru statele cu care să coopereze', afirmă Gergely. Comunităţile trebuie să fie, de asemenea, mai deschise la discutarea şi dezbaterea unor probleme controversate, cum ar fi căsătoriile între minori şi cerşetoria copiilor, spune el, insistând însă că percepţiile despre amploarea şi natura acestor fenomene sunt adesea deformate.

''În multe ţări, romii au ajuns să fie ţapi ispăşitori pentru alte probleme', este de părere Gergely. 'Ar trebui să ne focalizăm asupra îmbunătăţirii educaţiei oamenilor, accesului la serviciile publice şi libertăţii de mişcare', insistă el.