Sarkozy compară cu 11 septembrie 'trauma' de la Toulouse

'Trebuie să înţelegem că trauma de la Montauban şi Toulouse a fost profundă în ţara noastră şi poate fi puţin comparată cu cea suferită de SUA în urma atentatelor de la 11 septembrie', a spus Sarkozy la postul Europa 1. Declaraţiile preşedintelui, care au prelungit unda emoţională produsă de cele şapte asasinate ale lui Merah în sudul Franţei, coincide cu desfăşurarea unei noi operaţiuni a poliţiei împotriva islamismului radical în întreaga ţară. Este vorba de o razie condusă de anchetatorii Direcţiei Centrale a Informaţiilor de Interne (DCRI), cu sprijinul unităţii de elită a poliţiei RAID, care a dus la arestarea a 19 persoane bănuite că aparţin grupării pro-jihadiste Forsane Alizza, care a fost trecută în ilegalitate în februarie de guvernul francez, notează marţi ziarul El Pais.

Sarkozy, care de la asasinate şi-a îmbinat rolul de preşedinte protector cu activităţile unui responsabil al Internelor, a anunţat personal că unii dintre arestaţi deţineau puşti Kalaşnikov. Poliţia a precizat că cei 19 arestaţi la Toulouse, Paris şi Metz nu sunt implicaţi în cele şapte asasinate ale lui Merah (trei paraşutişti franco-maghrebieni şi patru cetăţeni de religie evreiască, între care trei copii). La puţin timp după ce asasinul a fost localizat în apartamentul său din Toulouse săptămâna trecută de poliţie, surse ale Internelor au aflat că Merah făcea parte din gruparea Forsane Alizza, desfiinţată de abia acum de forţele de securitate. Cele 19 arestări intervin la o zi după controversatele funeralii ale lui Merah, îngropat în cimitirul musulman din Cornebarrieu, la 5 kilometri de Toulouse.

La înmormântare nu a vent niciun membru al familei (mama sa Zhoulika Azizi, a refuzat să-i vadă cadavrul) dar au venit numeroşi tineri cu care Merah a copilărit în cartierul Les Izards de la periferia Toulouse-ului. În jurul mormântului, fără piatră funerară sau flori, forţele de securitate au desfăşurat un dispozitiv de 'supraveghere discretă'. Merah a fost îngropat în Franţa după refuzul Algeriei, ţara de origine a părinţilor săi, din motive de securitate şi în pofida protestelor primarului Pierre Cohen, care a considerat 'inoportun' ca Merah să fie îngropat în oraşul unde a comis asasinatele.

Lunga paranteză din campania electorală deschisă la 19 martie de Merah prin atacul său la şcoala evreiască Ozar Hatorah pare să fi ajuns la final. În 11 zile dinamica s-a schimbat şi Nicolas Sarkozy este azi favoritul pentru a câştiga primul tur al alegerilor prezidenţiale din 22 aprilie. Cu trei săptămâni înainte de vot, cinci sondaje din opt îl plasează în frunte. Fără a avea nevoie să-şi prezinte programul său electoral, Sarkozy a exploatat imaginea omului de stat eficient şi pistonând temele de securitate şi imigraţie. Deocamdată estimările pentru al doilea tur din 6 mai îi sunt favorabile rivalui socialist François Hollande, dar marja se îngustează, lăsând să se prevadă un final foarte strâns.

Pentru moment funcţionează strategia preşedintelui-candidat bine ancorat în realitate pentru a face uitate rezultatele primului său mandat. Ancorat în realitatea datoriei şi a durerii, Sarkozy a insistat pe cele trei chestiuni de aur ale statului: securitate, frontiere, imigraţie şi justiţie. Exerciţiul puterii, identificarea infractorilor şi a imigranţilor ilegali mai are un avantaj, de a o lipsi pe rivala Marine Le Pen de principalul său atu şi de a priva Frontul Naţional de argumente. Ultimele sondaje situează extrema dreaptă la 16%, puţin în faţa Frontului Stângii a lui Jean-Luc Mélenchon.

În ultimele săptămâni, Hollande a fost incapabil să menţină campania pe terenul economic şi social. Într-un interviu pentru Le Monde, Hollande a încercat să explice că drama de la Toulouse nu a schimbat priorităţile francezilor: locurile de muncă, puterea de cumpărare, educaţia şi sănătatea. Socialistul speră că actuala scindare a stângii şi valul emoţional produs de asasinate să nu fie factorul decisiv în turul al doilea. La 6 mai decizia va fi univocă: cinci ani în plus cu Sarkozy, sau schimbarea. Atunci va intra în joc nepopularitatea preşedintelui care rămâne mare.