Românii nu se consideră bine informaţi în ceea ce priveşte temele europene

Doar unul din cinci români consideră că este foarte bine sau bine informat în ceea ce priveşte temele europene, potrivit Eurobarometrului lansat marţi.

Aproape 3 din 4 români cred că sunt slab sau foarte slab informaţi.

În privinţa surselor de informare, televiziunea este cea mai importantă sursă de informare atunci când vine vorba de teme europene, atât în România, cât şi în celelalte ţări europene. Radioul şi internetul au un impact similar atât în România, cât şi în restul Europei.

Diferenţa semnificativă între români şi restul europenilor apare în cazul presei scrise. Astfel, doar 1 din 8 români găsesc în media scrisă un mijloc de informare cu privire la chestiuni legale de UE, în timp ce 1 din 3 europeni folosesc această sursă de informare.

Opinia românilor privind felul în care mass-media reflectă imaginea UE este apropiată de cea a restului europenilor când se referă la radio, presa scrisă şi site-uri de internet. În ceea ce priveşte televiziunea, un procent mai mare dintre români – 63% decât dintre europeni – 55% crede că aceasta este obiectivă în prezentarea UE.

În acelaşi timp, românii tind să aibă încredere în felul în care au fost conturate şi în fezabilitatea obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020. Pentru mai multe dintre aceste obiective, media românilor care le cred fezabile, aşa cum au fost ele formulate, este cu cel puţin 10% mai mare decât media celorlalţi europeni.

Primele trei iniţiative din cadrul Stategiei Europa 2020 considerate de români a fi prioritare sunt aceleaşi cu cele alese de restul europenilor, existând, în acelaşi timp, o inversare a primelor două iniţiative. Astfel, cea mai importantă iniţiativă este considerată de români a fi ”modernizarea pieţelor de muncă în vederea creşterii nivelului ocupării” - 83%, faţă de 79% media europeană, în vreme ce pentru ceilalţi europeni este cea de ”a-i ajuta pe cei săraci şi excluşi social şi a le permite să joace un rol activ în societate” - 81% în UE, (78% dintre opţiuni în România.

Cea de-a treia iniţiativă, aleasă în aceeaşi măsură de către români şi europeni (75%) este aceea de „sprijinire a unei economii care utilizează mai puţine resurse naturale şi emite mai puţine gaze cu efect de seră”.

În privinţa priorităţilor de dezvoltare, românii sunt din nou aproape de opţiunile mediei europene, favorizând măsurile sociale şi de mediu, cea mai des menţionată (de către 85% dintre români şi 83% dintre europeni), fiind creşterea numărului de angajaţi.

Faţă de media europeană, românii acordă o importanţă foarte mare libertăţilor de circulaţie, respectiv dreptului de a locui, învăţa şi munci în alte state membre UE, fapt explicabil prin amploarea fenomenului migraţiei.

Pentru România, datele Eurobarometrului au fost culese între 3 şi 20 noiembrie 2011 pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1011 persoane de 15 ani şi peste.

Sondajul a fost realizat de TNS Opinion&Social, la cererea Comisiei Europene. Datele au fost culese în cele 27 de state membre ale UE, cele trei ţări candidate – Croaţia, Turcia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei - , plus Comunitatea Cipriotă Turcă.