Amnesty International cere UE să îşi reafirme angajamentul în dosarul închisorilor CIA

Amnesty International le cere ţărilor membre UE să îşi reînnoiască angajamentul privind anchetarea propriei implicări în programul secret de detenţie şi transfer al suspecţilor de terorism, organizat de CIA, la cinci ani după primul raport al Parlamentului European.

Comisia Parlamentului European pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), organizează marţi audieri publice în dosar. LIBE va da publicităţii un raport privind măsura în care ţările europene au respectat o rezoluţie a PE ce le cerea să desfăşoare anchete independente privind presupusa lor complicitate. Legislativul european urmează să voteze raportul în septembrie.

"Noi date şi informaţii care au ieşit la iveală în ultimii cinci ani fac imperativ ca statele membre să acţioneze", a declarat Julia Hall, expert AI în contraterorism şi drepturile omului, care va fi audiată marţi. "Procesul PE este ocazia perfectă pentru a exercita presiuni asupra guvernelor ezitante să facă progrese în ceea ce priveşte tragerea la răspundere pentru operaţiunile care au implicat încălcări ale drepturilor omului, inclusiv tortură", a adăugat ea.

Raportul din 2007 al PE, prezentat de raportorul Claudio Fava, s-a confruntat cu opoziţie puternică în Parlament, ceea ce a dus, practic, la faptul că ţările membre UE nu şi-au asumat nicio răspundere. Împlinirea a cinci ani de la acel raport reprezintă un moment cheie pentru dezvăluirea adevărului despre complicitatea europeană, afirmă AI. Guvernele care ar fi colaborat cu CIA pentru transferul ilegal, dispariţia şi tortura persoanelor trebuie să asigure o investigaţie independentă, imparţială, amănunţită şi eficientă privind încălcarea drepturilor omului.

După raportul Fava, guvernul lituanian a admis că a găzduit închisori ale CIA, o clădire din Bucureşti a fost identificată ca centru secret de detenţie, iar o anchetă a Poloniei a fost lansată, dar nu a dus la niciun rezultat, în pofida datelor date publicităţii în 2009, ce demonstrează complicitatea Varşoviei.

"Există o lipsă îngrozitoare de voinţă politică pentru stabilirea adevărului. Cum poate UE, care se prezintă ca un standard în ceea ce priveşte drepturile omului, să vrea să spună altor guverne, în special celor implicate în Primăvara Arabă, cât de importante sunt drepturile omului, atunci când refuză constant să ancheteze presupusa sa complicitate în tortură şi dispariţii?", a subliniat Hall.

Amnesty International cere tuturor ţărilor membre UE să coopereze deplin cu procesul PE, care include împărtăşirea de informaţii şi permiterea accesului la centre secrete.

LIBE ar trebui să realizeze un raport amplu şi clar care să sublinieze lipsurile din procesele la nivel naţional şi UE, consideră AI.

Iar raportul ar trebui să recomande o rezoluţie PE care să le ceară statelor membre să desfăşoare anchete privind complicitatea în operaţiunile CIA, să compenseze adecvat victimele acestor practici şi să reformeze orice agenţie sau sistem care a permis aceste abuzuri, conchide Amnesty.

LIBE încearcă să clarifice dacă CIA a ţinut suspecţi de terorism în centre secrete din Polonia, România şi Lituania, în primii ani ai războiului SUA împotriva terorismului.

O bază militară de la Stare Kiejkuty, din apropiere de Szczytno, în nord-estul Poloniei, ar fi fost folosită ca închisoare secretă în perioada decembrie 2002 - septembrie 2003.

Potrivit unei anchete a agenţiei Associated Press şi a postului german de televiziune ARD, închisoarea CIA din România ar fi fost situată în nordul capitalei, în sediul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), "ascunsă la vedere".

Centrul ar fi fost deschis în toamna lui 2003, după ce agenţia SUA a decis să o evacueze pe cea din Polonia. Cel puţin un suspect de terorism a fost adus direct pe aeroportul Băneasa, pe timpul nopţii. Operaţiunile CIA ar fi continuat în România mai mult de doi ani.

Într-o anchetă din 2007 a Consiliului Europei, elveţianul Dick Marty a acuzat 14 guverne europene, printre care cel român, că au permis centre de detenţie secrete CIA sau transferuri extraordinare între 2002 şi 2005.

Autorităţile române, indiferent de culoare politică, au negat constant şi vehement, de-a lungul anilor, acuzaţiile privind existenţa unor centre secrete ale CIA în România.

CIA nu a divulgat niciodată unde a operat închisori, însă, potrivit informaţiilor date publicităţii de diferite instituţii internaţionale, printre ţările vizate se numără Tailanda, Afganistan, Lituania, Polonia şi România - unde ar fi fost interogaţi mai mulţi suspecţi de terorism, printre care Khalid Sheik Mohammad, presupusul creier al atentatelor din 11 septembrie.