UE speră că FMI va creşte contribuţiile, după decizia de suplimentare a fondurilor de salvare

Miniştrii de finanţe din UE speră că decizia de a creşte capacitatea fondurilor de salvare destinate zonei euro va fi suficientă pentru a asigura şi suplimentarea contribuţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI).

După o reuniune a miniştrilor de finanţe de la Copenhaga, în cursul căreia s-a hotărât suplimentarea fondurilor la 700 de miliarde de euro, ministrul danez al economiei, Margrethe Vestager a spus că decizia "este foarte importantă".

"Sperăm să existe un acord la Washington" luna aceasta, când Consiliul FMI va decide dacă îşi va suplimenta propria capacitate de creditare, a adăugat ea, citată de EUobserver.

Şefa FMI, Christine Lagarde, a salutat acordul UE, sugerând că ar putea deschide calea către creşterea resurselor alocate de instituţie.

Plafonul combinat al mecanismelor de salvare, "împreună cu alte eforturi europene recente, vor consolida protecţia europeană şi vor susţine eforturile FMI de a spori resurse disponibile în beneficiul tuturor membrilor noştri", a spus ea într-un comunicat.

Însă Canada a respins din start această idee, spunând că acordul este insuficient şi că banii FMI ar trebui folosiţi pentru a salva ţări sărace, nu state din zona euro.

"Credem că principalul rol al FMI este şi trebuie să rămână susţinerea ţărilor mai sărace, iar aceste ţări nu includ statele europene, care se numără printre cele mai bogate din lume", a declarat ministrul canadian de finanţe Jim Flaherty.

FMI dispune în prezent de o capacitate de creditare de 380 de miliarde de dolari şi intenţionează să acopere, în următorii doi ani, nevoi de finanţare de circa 1.000 de miliarde.

Însă convingerea unor ţări precum Brazilia, China, India şi chiar Statele Unite şi Canada să contribuie la această creştere, când o parte din bani sunt destinaţi zonei euro, se dovedeşte dificilă.

Vineri, miniştrii de finanţe din zona euro şi-au reafirmat angajamentul de a plăti FMI 150 de miliarde de euro - credite bilaterale, însă statele membre UE care nu au aderat la moneda unică, ce ar trebui să ofere alte 50 de miliarde, nu au reuşit încă să prezinte cifre concrete. Marea Britanie este una dintre cele mai reticente ţări faţă de o contribuţie.

În plus, liderii Braziliei, Rusiei, Indiei, Chinei şi Africii de Sud au avertizat săptămâna trecută că vor fi de acord cu suplimentarea fondurilor numai în schimbul modificării sistemului actual de vot din FMI, care favorizează europenii şi americanii.