România stabileşte o nouă dată a cursei pentru Cotroceni, dar riscă acelaşi rezultat [Politico]

Cu excepţia cazului în care este interzis, candidatul ultranaţionalist Călin Georgescu pare să fie în cursa pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale din România care vor fi reluate în luna mai.

România a stabilit o dată pentru reluarea alegerilor prezidenţiale după îngrijorările legate de "acţiunea hibridă agresivă" a Rusiei de la primul tur, dar există încă riscul ca rezultatul să fie similar la a doua încercare şi să îl vadă pe ultranaţionalistul Călin Georgescu triumfând, potrivit unei analize Politico.

Primul tur al prezidenţialelor va avea loc pe data de 4 mai, iar al doilea va fi planificat două săptămâni mai târziu, pe date de 18 mai.

Primul tur al alegerilor din România din 24 noiembrie anul trecut a declanşat o undă de şoc internaţională din cauza victoriei lui Georgescu, care a fost propulsat din obscuritate de o campanie TikTok de mare succes. Scrutinul a fost anulat înainte ca turul al doilea să poată avea loc.

Chiar dacă victoria lui Georgescu - cu 23% - a declanşat panica ce a dus în cele din urmă la anularea votului, acesta pare să fie încă foarte mult implicat în cursa pentru reluarea scrutinului. Multe vor depinde acum de faptul dacă va fi descalificat de Curtea Constituţională din cauza acuzaţiilor de finanţare nedeclarată.

Popularitatea sa continuă, şi poate chiar în creştere, se datorează în parte suspiciunii profunde faţă de clientelismul şi nepotismul vechilor partide tradiţionale, care sunt considerate de mulţi români ca fiind cele care au tras sforile pentru anularea primului vot.

Georgescu, un rebel sceptic la vaccinuri, care l-a numit patriot pe preşedintele rus Vladimir Putin şi se opune ajutorului pentru Ucraina, este văzut că o ameninţare la adresa poziţiei Bucureştiului în UE şi NATO, deşi ar fi - într-o anumită măsură - ţinut în frâu de Parlament şi Guvern dacă ar câştiga.

Documente declasificate ale serviciilor de informaţii susţin că influenceri plătiţi, împreună cu membri ai unor grupuri extremiste de dreapta şi persoane care au legături cu crima organizată, au promovat online candidatura lui Georgescu înainte de 24 noiembrie.

Conform site-ului citat, în timp ce documentele au afirmat că Rusia a încercat în general să submineze alegerile, acestea nu au afirmat în mod direct că Moscova a influenţat în mod specific campania lui Georgescu - deşi au sugerat puternic acest lucru.

Anulare controversată

În ciuda acestei presupuse interferenţe străine, majoritatea românilor consideră în continuare că anularea alegerilor a fost o decizie proastă, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, un think tank, pe un eşantion de aproape 1.000 de respondenţi. Georgescu ar fi câştigat al doilea tur de scrutin dacă acesta nu ar fi fost anulat, potrivit sondajului.

În cursa de anul trecut, Georgescu ar fi trebuit să se confrunte cu candidata reformistă Elena Lasconi din partea partidului de centru-dreapta USR. Aceasta a criticat, de asemenea, decizia instanţei de a anula alegerile şi de a ordona o reluare a acestora.

Miercuri, Lasconi i-a acuzat din nou pe liderii partidelor principale că au încercat de şase ori să o scoată din cursa prezidenţială şi a promis că va candida din nou.

"Pentru a ne recâştiga importanţa ca ţară serioasă, avem nevoie de o anchetă serioasă a ceea ce s-a întâmplat", a declarat Radu Magdin, analist politic român, în legătură cu primul tur. Altfel, este foarte greu ca oamenii să meargă mai departe, aşa cum ar dori unele partide din coaliţia de guvernare, a continuat el.

Georgescu a atacat fără succes decizia de anulare a alegerilor dată de Curtea Constituţională şi a depus, de asemenea, o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

"A trecut o lună şi încă nu avem niciun motiv clar pentru anularea alegerilor; nu a existat nicio dovadă a implicării vreunui actor statal sau a vreunui alt actor care să justifice evenimentele la care asistăm", a afirmat un purtător de cuvânt al lui Georgescu.

Acesta a făcut apel la români să semneze o petiţie către Curtea Constituţională prin care cere ca turul doi - în care ar fi trebuit să se confrunte cu Lasconi - să aibă loc în cele din urmă.

"Georgescu a avut ocazia să se prezinte ca victimă în faţa electoratului său", a declarat Magdin.

Acest sentiment că este dat la o parte de vechea ordine va fi amplificat doar dacă Curtea Constituţională decide că nu este eligibil să candideze din nou pentru nereguli în prima sa campanie prezidenţială de anul trecut, mai precizează Politico.

Procurorii români au percheziţionat luna trecută proprietăţile unui susţinător-cheie al lui Georgescu, ca parte a unei investigaţii axate pe spălare de bani, mituirea alegătorilor şi fraudă informatică. Potrivit dosarelor declasificate ale serviciilor de informaţii, finanţatorul a furnizat 1 milion de euro pentru campania lui Georgescu, din care TikTok a declarat că a primit 360.000 de euro.

Georgescu a respins acuzaţiile de nedeclarare a fondurilor de campanie, afirmând că succesul său se datorează mai degrabă poporului român decât unei campanii din culisele social media.

Popularitate în creştere?

Din noiembrie, profilul lui Georgescu a explodat şi el rămâne favorit pentru alegerile din mai, potrivit unui sondaj comandat de Primarul General al Bucureştiului, Nicuşor Dan, care candidează şi el la preşedinţie.

Sondajul respectiv arată că cel puţin 40% dintre români intenţionează să îl voteze pe Georgescu, a declarat Dan la Digi 24, fără a preciza câte persoane au fost chestionate.

"Frustrările pe care le canalizează ca şi candidat, vibe-ul anti-sistem, precum şi promisiunile sale pentru viitor, nu pot fi uşor egalate de un alt candidat", a spus Magdin.

Însă fostul premier PSD Victor Ponta a sugerat că sondajul primarului a fost fictiv.

"Nu se fac sondaje în perioada sărbătorilor - este o invenţie - domnul Dan nici măcar nu a specificat numele aşa-zisei companii de sondaje", a declarat Ponta pentru publicaţia citată.

Liderii partidelor din coaliţia de guvernare din România - PSD, PNL, UDMR şi reprezentanţii altor minorităţi etnice - au confirmat de asemenea, miercuri, că fostul lider PNL Crin Antonescu este candidatul lor comun pentru alegerile prezidenţiale.

Antonescu, care este căsătorit cu fostul comisar european pentru transporturi Adina Vălean, este un fost lider al Senatului. El a candidat fără succes la preşedinţie în 2009 şi nu a deţinut nicio funcţie politică în ultimul deceniu. Ponta, fostul său aliat, l-a numit "cel mai reprezentativ pentru sistemul politic [românesc] din ultimii 30 de ani".

Dar exact asta au respins românii în primul tur al alegerilor prezidenţiale anulate anul trecut, când niciunul dintre reprezentanţii partidelor principale nu a ajuns în turul doi.

Magdin a susţinut că a fost greu de găsit un candidat pe care românii să îl cunoască suficient de bine şi care să îi poată ţine piept lui Georgescu.

"Profilul lui Antonescu, da, se poate spune că este un pic învechit, dar poate fi şi auriu, pentru că a fost un pic mai romantic decât media politică locală şi este bun în ceea ce priveşte ţinerea discursurilor, ceea ce nu se poate spune despre mulţi dintre adversarii cu care domnul Georgescu s-ar putea confrunta în turul doi", a mai spus Magdin.

La rândul său, Siegfried Mureşan, membru al Parlamentului European din partea PNL, a declarat că, în apropierea celui de-al doilea tur de scrutin, principalele partide politice din ţară trebuie să explice alegătorilor pericolele curentului extremist pe care îl personifică Georgescu şi diferenţa dintre modelul european, bazat pe statul de drept, şi modelul rusesc, bazat pe violenţă.