România reciclează doar 1% din deşeurile municipale. Ce propune PDL

România reciclează numai 1% din deşeurile municipale, faţă de media europeană de 27%. În plus, ţara noastră reciclează şi transformă în compost numai 1% din deşeuri, faţă de media europeană de 42%, a declarat prim-vicepreşedintele PDL Andreea Paul în cadrul dezbaterii ”Urgenţele industriilor verzi”, organizată de Guvernul Alternativă al PDL în colaborare cu PNL şi cu Fundaţia Konrad Adenauer.

Ţara noastră reciclează doar jumătate din ambalaje, faţă de 85% în Germania, şi are cea mai slabă rată de recuperare la plastic, arată studiul făcut de guvernul alternativă al PDL. Mai mult, România riscă declanşarea procedurii de infringement dacă nu aplică legislaţia UE cu privire la deşeurile provenind din ambalaje şi la vehiculele scoase din uz. Ţintele UE prevăd reciclarea a cel puţin 50% din deşeurile menajere până în anul 2020 şi de minim 70% până în anul 2030. La momentul actual, 7 state membre reciclează mai mult de 40% din deşeuri, alte 7 state membre reciclează între 30%-40% şi 14 state membre au o rată de reciclare de sub 30%.

Începând cu anul 2025 va fi implementată interdicţia privind depozitarea deşeurilor reciclabile (provenind din mase plastice, metale, sticlă, hârtie şi carton, şi a deşeurilor biodegradabile), cu obiectivul de a elimina depozitarea deşeurilor municipale până în anul 2030.

Prezent la eveniment, primarul sectorului 1, Andrei Chiliman (PDL), a subliniat că există neclarităţi în legislaţie pentru că nu se ştie cine este proprietarul gunoiului, primăria fiind doar deţinătorul. „Legislaţia actuală nu spune al cui este gunoiul menajer. În Bucureşti eu plătesc curăţarea stradală şi gunoiul menajer ca autoritate locală. Sunt tot felul de firme care colectează deşeuri de sticlă, PET-uri pe care le valorifică fără să ne dea niciun ban. De această legislaţie imperfectă beneficiază peşti mari şi mici care se descurcă”, a declarat edilul.

Chiliman a pledat pentru introducerea colectării contra cost – „bagi un PET şi-ţi dă 5 bani”. „Noi colectăm doar 15% la nivelul sectorului 1 şi trebuie făcute presiuni asupra societăţilor de salubrizare să dea cât mai multor cetăţeni posibilitatea de a face reciclare selectivă prin introducerea de containere în blocuri”, a mai spus primarul.

Pe de altă parte, el s-a referit şi la exploatarea gazelor de şist, arătând că lacurile de cianură din Canada costă statul peste două miliarde de dolari pe an. Chiliman consideră că şi în Canada au existat funcţionari şi politicieni corupţi, dar şi reguli dure. „Nu văd de ce noi să nu exploatăm resursele pe care le avem, dar să impunem nişte reguli dure ca în Canada. În plus, e nevoie de oameni care să nu fie cumpăraţi de aceste companii mastodont”, a concluzionat primarul.

Şi candidatul PDL la prezidenţiale, Cătălin Predoiu, s-a referit la gazele de şist şi la proiectul Roşia Montană, susţinând că este „nevoie de o resetare a raporturilor cu investitorii şi de o renegociere a termenilor. Căutăm să ţinem cont de interesul comunităţilor”.

Sven Ioachim Irmer, preşedintele Fundaţiei Konrad Adenauer România, a arătat că Germania este campion mondial la reciclare, iar această piaţă este una de miliarde în ţara sa. „94% dintre germani fac separarea deşeurilor. Suntem foarte verzi şi preocupaţi de ecologism”, a concluzionat Irmer.

La rândul ei, Andreea Paul a deplâns că „avem oportunităţi noi de creştere economică, de investiţii şi de creare de locuri de muncă în zona economiei circulare. Din păcate, în România ultimilor 25 de ani s-a vorbit mult prea puţin despre rolul economiei circulare care înseamnă reutilizarea, renovarea şi reciclarea materialelor şi a produselor. Ceea ce este considerat deşeu devine resursă”.

„România generează cu 21% mai puţine deşeuri municipale decât media europeană. Cu toate acestea, la nivelul UE, România înregistrează a şasea cea mai mare cantitate de deşeuri pe locuitor provenind din gospodării şi din activităţile de afaceri, ceea ce reprezintă dublul mediei europene. În UE, România produce cea mai mare cantitate de deşeuri pe locuitor în agricultură”, a mai arătat parlamentarul PDL.

La rândul său, reprezentantul Green Group, Constantin Damov, a afirmat că „România este astăzi al doilea mare producător de fibră sintetică prin reciclare din PET-uri. Am dori ca această materie primă să nu se mai ducă la gropile de gunoi şi să avem o piaţă liberă a deşeurilor care să fie reglementată”. El a mai arătat că firma de reciclare are o cifră de afaceri de 120 de milioane de euro anual şi a creat 3.000 de locuri de muncă.

***

PDL a făcut cinci propuneri pentru ca România să beneficieze de potenţialul economiei circulare:

Urgenţa 1. Finalizarea Strategiei naţionale de gestiune a deşeurilor (Ministerul Mediului) – în coordonare cu Ministerul Economiei (comisia pentru gestiunea deşeurilor de la Ministerul Economiei).

România generează cu 21% mai puţine deşeuri municipale decât media europeană. Cu toate acestea, la nivelul UE, România înregistrează a şasea cea mai mare cantitate de deşeuri pe locuitor provenind din gospodării şi din activităţile de afaceri, ceea ce reprezintă dublul mediei europene.

• Clarificarea statutului juridic al deşeului municipal (gunoiului) în cadrul Legii 101/2006 – pentru a se face o diferenţiere clară între deţinătorul legal şi proprietarul deşeului.
• Dezvoltarea unui mecanism de stimulare a sortării şi vânzării deşeurilor de către firmele de salubritate prin introducerea unui sistem de penalizare financiară la groapa de gunoi, în condiţiile menţinerii de către firme a unui nivel ridicat de deşeuri reciclabile depozitate. Acest mecanism trebuie introdus gradual începând cu 01.01.2015 şi nu decalat cu 3 ani, aşa cum a propus Guvernul Ponta.
• Clarificarea utilizării fondurilor europene în perioada 2014-2020 pentru a vedea zonele eligibile.
• Consolidarea predictibilităţii evoluţiei preţurilor la gaze şi energie, astfel încât să nu mai existe fluctuaţii bruşte în piaţă.
• Consolidarea funcţiei de control a Gărzii de Mediu, Consiliului Concurenţei etc. pentru a evita practici de dumping din partea unor jucători internaţionali.
• Utilizarea resurselor Fondului pentru Mediu pentru creşterea infrastructurii şi calităţii colectării separate.

Urgenţa 2: Accelerarea creşterii de know-how şi a transferului tehnologic pentru industriile verzi

Propuneri:

• Alocarea a 25% din veniturile AFM pentru stimularea industriilor verzi. De exemplu, finanţarea autorităţilor publice locale (APL-uri) pentru dezvoltarea de infrastructuri locale de colectare separate.
• Corelarea limbajului de specialitate din Codul Fiscal cu Legea Salubrităţii prin adoptarea unui ghid – în Legea 211 se vorbeşte de deşeuri care nu mai sunt deşeuri (de exemplu, sticla reciclată şi spărtura rezultată – aceasta devine materie primă) – ghidul trebuie corelat între Ministerul Mediului – Ministerul Finanţelor – Ministerul Economiei.
• În Codul Fiscal există o neclaritate legată de deşeurile care nu mai sunt deşeuri, dacă li se aplică sau nu TVA (în Codul Fiscal se vorbeşte despre deşeuri prelucrate).
• Realizarea unui centru de informare pe lângă Ministerul Mediului: majoritatea societăţilor care desfăşoară activităţi în sectoarele de colectare, reciclare şi valorificare a deşeurilor încă nu au suficiente date cu privire la regulamentele europene, nu sunt lămurite cum se aplică şi poate că majoritatea nici nu le cunosc. Atunci este cât se poate de clar că se naşte o confuzie care nu aduce avantaje nimănui implicat în acest domeniu de activitate.
• Introducerea cât mai urgentă a unui sistem informatic de trasabilitate a deşeurilor din momentul generării până la valorificare/reciclare şi, respectiv, eliminare (vezi Olanda, Austria, Germania etc.), finanţarea fiind deja asigurată prin POS MEDIU.
• Modificarea legislaţiei pentru autorizare, în aşa fel încât să existe un sistem unitar de reglementare a tuturor activităţilor din domeniul protecţiei mediului, în special cele din tratarea, valorificarea/reciclarea şi eliminarea deşeurilor dar nu numai.

Urgenţa 3: Crearea de locuri de muncă în industria verde

Starea actuală:

Propuneri:

• Redeschiderea industriilor locale prin folosirea materiilor prime reciclate. De exemplu:

a) ex. Romcarbon – produse din mase plastice având la bază materii prime reciclate; scăderea importului de materii prime prin utilizarea materialelor reciclate.

b) Stirom – prin utilizarea spărturii de sticlă produse de firma Green Glass, reduce consumul de gaz cu cca 30%, realizându-se o creştere a competitivităţii sale pe piaţa locală).

• Stimularea angajării de către firmele de sortare a deşeurilor a muncitorilor necalificaţi prin acordarea de scutiri fiscale.
• Acordarea de ajutoare de stat şi crearea de scheme de minimis pentru companiile care creează locuri de muncă în domeniul economiei circulare.
• Introducerea la nivelul Programului Operaţional Regional şi Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2014-2020 a unei linii speciale de finanţare pentru stimularea economiei circulare.

Urgenţa 4. Scheme de suport ale statului pentru dezvoltarea industriei verzi

Propuneri:

• Crearea cadrului legal, care să permită autorităţilor publice locale iniţierea de parteneriate publice private (PPP) pentru dezvoltarea infrastructurii de colectare separată a deşeurilor municipale.
• Crearea cadrului legal pentru iniţierea PFI (Private Financed Investments) necesară pentru acoperirea nevoilor de finanţare a APL-urilor în fazele iniţiale ale PPP-urilor – formă complementară a PPP-urilor
• Reglementarea strictă a activităţii firmelor de transfer de responsabilitate (cotele de reciclare a companiilor) – descentralizate de la Ministerul Mediu pentru prevenirea raportărilor false
• Introducerea unui bonus în cadrul punctajului la achiziţiile publice pentru produsele care conţin materii prime reciclate
• Stabilirea de către APL-uri pentru firmele de salubritate a unui program special pentru adunarea reciclabilelor, separate de celelalte deşeuri ude
• Crearea unei baze legale pentru plata minorilor care reciclează şi duc reciclabile la centrele de colectare. Aceştia nu pot plăti impozit pe venit, apărând astfel o problemă structurală – trebuie făcute modificări în Codul Fiscal pentru a putea recompensa într-un fel minorii care reciclează, şi care vor deveni în viitor cei mai conştienţi cetăţeni asupra importanţei reciclării organizate.
• Clarificarea problemei definirii aliajelor – în Codul Fiscal se aplică taxarea inversă pentru deşeuri, însă unii operatori beneficiază de derogare de la Ministerul Economiei pentru vinderea de aliaje cărora se aplică TVA. S-a ajuns ca în industrie să nu mai existe deşeuri oficial. Pe facturi apare doar termenul de „lingouri” pentru care se aplică TVA, care ulterior este fraudată.
• Aplicarea scutirii de plată a TVA în vamă pentru produsele extracomunitare cărora li se aplica taxarea inversă pe teritoriul naţional. România este printre ultimele ţări din UE care menţine TVA, iar în acest mod ar facilita importul de deşeuri din Serbia, Moldova, Ucraina, Egipt etc., făcând industria competitivă.
• Introducerea unui sistem de garanţii financiare conform legislaţiei europene pentru responsabilitatea de mediu a poluatorului (completarea OUG 68/2007 privind răspunderea de mediu – art. 33 şi 34)
• Anularea planurilor de gestiune a deşeurilor de la nivel regional şi local şi respectarea unuia singur la nivel naţional, în aşa fel încât să poată fi stabilite reguli naţionale privind trasabilitatea şi respectarea reţelei naţionale şi europene privind tratarea şi valorificarea/reciclarea sau eliminarea deşeurilor prin modificarea Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor.
• Cedarea autorizărilor de mediu simple către APL şi menţinerea autorizaţiilor integrate de mediu la nivel naţional.
• Introducerea unei formule de calcul pentru tarifele minime privind responsabilitatea producătorului pe fluxurile de ambalaj, DEEE-uri, baterii, ulei uzat şi anvelope.

Urgenţa 5: Politici educaţionale pentru dezvoltarea industriei verzi

Propuneri:

• Modificarea curriculei pentru Educaţie Ecologică şi de Protecţie a Mediului, astfel încât să se pună un accent mai mare pe reciclarea deşeurilor, sortarea diferenţiată (sticlă, carton, hârtie, metal, electronice şi electrocasnice), modalitatea de depozitare a deşeurilor (uscate, ude) şi importanţa pentru societate a acestor acţiuni.
• Obligativitatea pentru Inspectoratele Judeţene de a realiza parteneriate între şcoli şi administraţiile publice locale (cele care decid modul în care se va desfăşura sortarea deşeurilor şi reciclare acestora), astfel încât curricula naţională să se suprapună peste nevoile APL-urilor şi ale comunităţii locale.
• Elaborarea de ghiduri locale de bune practici de către Inspectoratele Judeţene în deplină colaborare şi acord cu APL-urile astfel încât selectarea deşeurilor şi reciclarea acestora să fie eficientă.
• Sprijinirea APL-urilor în angajarea de experţi în domeniul protecţiei mediului ce pot colabora atât cu Inspectoratele Judeţene de Învăţământ, cât şi cu ONG-urile şi societăţile comerciale implicate în campanii de sortare diferenţiată şi reciclare a deşeurilor.
• Eliminarea impozitului pe venit pentru deşeurile ce pot fi reciclate şi implementarea de politici prin care minorii, în cadrul unor campanii şcolare sau susţinuţi de părinţi, pot valorifica deşeurile reciclabile, în anumite cantităţi.
• Susţinerea colaborărilor dintre societatea civilă, societăţi comerciale, administraţiile publice locale şi mediul academic (universităţi şi institute de cercetare), astfel încât campaniile derulate de către aceştia să aibă rezultatele scontate şi un efect pozitiv atât asupra mediului, cât şi a economiei locale.
• Sprijinirea dezvoltării de programe naţionale şi internaţionale prin care şcolile să fie implicate (după modelul programelor realizate în Austria şi Germania – ţări ce ocupă primele locuri în UE în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor) în procesul de selectare diferenţiată a deşeurilor reciclabile, prin educarea elevilor în această direcţie. Aceste programe vor avea ca scop atât educarea elevilor în spiritul dezvoltării durabile, cât şi în cel a dezvoltării mândriei apartenenţei la un anumit tip de comunitate locală. Prin participarea la aceste campanii, şcolile şi elevii vor beneficia de distincţii şi premii care îi vor stimula să continue şi acasă, în comunitatea din care fac parte, acţiunea de selectare diferenţiată a deşeurilor.