RMGC renunţă la curţile naţionale de justiţie, în favoarea arbitrajului internaţional, mai favorabil corporaţiilor

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) renunţă la curţile naţionale de justiţie în favoarea sistemului de arbitraj internaţional, mai favorabil corporaţiilor, relatează Mining Watch. Potrivit sursei citate, Curtea de Apel Bucureşti a primit, marţi, o cerere din partea RMGC, prin care aceasta renunţă la judecarea procesului intentat cu un an în urmă Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Institutului Naţional al Patrimoniului.

Prin acţiunea formulată, RMGC, companie care, reamintim, intenţiona să extragă aur din Munţii Apuseni folosind tehnologii pe bază de cianuri, a solicitat instanţei să anuleze Lista Naţională a Monumentelor Istorice din anul 2010, respectiv poziţiile 141, 142 şi 146 ale listei care înscriu galeriile miniere din Masivele Cârnic şi Orlea din Roşia Montană ca monumente istorice de importanţă naţională şi universală (clasa A).

Curtea de Apel Bucureşti nu poate lua act de renunţarea la judecată a reclamantei RMGC fără acordul expres sau tacit al pârâţilor, aspecte care vor fi tranşate la următorul termen de judecată. Asociaţiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Salvaţi Bucureştiul, ONG-uri care, de-a lungul ultimilor ani, au reuşit să obţină, în instanţe, anularea unor avize ce ar fi permis demararea exploatărilor miniere, au calitatea de interveniente în proces.

Mining Watch mai precizează că finalitatea acestei acţiuni ar fi fost, pentru RMGC, scoaterea galeriilor din Masivul Cârnic în ansamblul său din lista monumentelor istorice. Masivul face parte din faza I de exploatare a minei propuse de RMGC la Roşia Montană şi este apreciat ca adăpostind cantitatea cea mai mare de aur din zăcământul de la Roşia Montană. Cât timp acest Masiv se află pe LMI, compania nu poate obţine autorizaţie de exploatare şi orice atingere adusă monumentului istoric ar constitui infracţiune.

Principalul argument invocat de către RMGC în sprijinul cererii sale a fost acela că includerea tuturor galeriilor din Masivul Cârnic pe LMI din 2010 a fost nelegală, nefiind rezultatul unei proceduri de clasare a monumentelor istorice prevăzute de lege. Apărările pârâtelor şi intervenientelor au scos în evidenţă faptul că deja în LMI, din anul 1992, întreaga localitate Roşia Montană era cuprinsă într-o singură arie protejată, având o suprafaţă de 1257 de ha. În anul 2004, această arie protejată, fără a face obiectul unei declasări, a fost fragmentată fără întocmirea unor documente justificative şi redusă la doar 10% din suprafaţa iniţială. LMI 2010 nu a făcut decât să rectifice parţial această situaţie.

Încercând să evite pronunţarea instanţei pe fondul cauzei, sentinţă care, cel mai probabil i-ar fi fost defavorabilă, RMGC a făcut azi o cerere de renunţare la judecata intentată, cerere faţă de care însă pârâţii trebuie să-şi exprime acordul.

“RMGC nu are o problemă cu vreun abuz din partea Statului român în relaţie cu proiectul minei sale de la Roşia Montană. Dificultatea în care se află vine din faptul că, potrivit legislaţiei actuale, autorizaţiile finale nu pot fi emise, iar cele deja obţinute în mod ilegal din partea diferitelor autorităţi au fost anulate de instanţe. RMGC, prin acest proces privind Lista Monumentelor Istorice, a căutat un nou mijloc de presiune asupra autorităţilor române, fie de a încălca legea, fie de a o schimba, pentru ca visul minei sale de aur de la Roşia Montană să se împlinească. Chiar dacă Gabriel Resources a pariat pe arbitrajul internaţional, Curtea de Arbitraj Internaţional de la Washington nu are nimic de spus despre statutul de monument al Roşiei Montane sau dacă Ministerul Mediului ar trebui sau nu să emită acordul de mediu pentru mină. Aceste chestiuni sunt strict de competenţa instanţelor naţionale”, a declarat Ştefania Simion, coordonatorul echipei juridice Alburnus Maior.

Reamintim că în muntele Cârnic, de unde RMGC vrea să extragă aur, o echipă de arheologi francezi a descoperit 7 km de galerii române de o frumuseţe extraordinară. Mai multe informaţii despre aceste galerii şi însemnătatea lor, puteţi citi aici

Mai amintim că în iulie 2015, la mai bine de un an şi jumătate de când, graţie protestelor societăţii civile şi eforturilor ONG-urilor, proiectul exploatărilor cu cianuri de la Roşia Montană a fost oprit, compania canadiană Gabriel Resources anunţa într-un comunicat datat 21 iulie că a depus o cerere de arbitraj împotriva României la Centrul Internaţional al Băncii Mondiale pentru Rezolvarea Disputelor legate de Investiţii (ICSID) de la Washington.