Cazul Roşia Montană, la centrul de arbitraj al Băncii Mondiale. Gabriel Resources cere despăgubiri României

Privată de posibilitatea de a extrage aur din Munţii Apuseni folosind cianuri, compania canadiană Gabriel Resources a anunţat, în cadrul unui comunicat de presă, că a depus marţi, o cerere de arbitraj împotriva României la Centrul Internaţional al Băncii Mondiale pentru Rezolvarea Disputelor legate de Investiţii (ICSID) de la Washington.

La mai bine de un an şi jumătate de când graţie protestelor societăţii civile proiectul exploatărilor cu cianuri de la Roşia Montană a fost oprit, Gabriel Resources anunţă că nu a ajuns la nicio înţelegere cu autorităţile române, motiv pentru care a decis să apeleze la forul internaţional de arbitraj.

Compania canadiană deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin compania Minvest Roşia Montană. Încă din luna ianuarie, preşedintele companiei Gabriel Resources, Jonathan Henry, afirma că speră că va fi găsită o rezolvare amiabilă a problemei, fără să fie nevoie să apeleze la arbitraj internaţional.

Cum nu s-a ajuns la nicio concluzie, compania canadiană a trecut la fapte, acuzând Guvernul României că a încălcat protecţiile prevăzute în tratate.

"Gabriel Resources este sigură în continuare că o construcţie minei utilizând actuala tehnologie va demonstra beneficiile mari ale proiectului, inclusiv în privinţa mediului şi protejării moştenirii culturale a României. Cu toate acestea, prin acţiunile şi inacţiunile ei, România a blocat şi a împiedicat implementarea proiectului, fără procedurile necesare şi fără compensaţii, privând efectiv Gabriel de întreaga valoare a investiţiilor.

România a supus astfel Gabriel şi investiţiile sale unui tratament care încalcă obligaţiile prevăzute în tratatele bilaterale pentru investiţii, provocând pierderi semnificative companiei", reiese din comunicatul companiei canadiene, citat de Mediafax.

Compania vrea acum să obţină plata integrală a compensaţiilor prevăzute în tratate, pentru privarea de dreptul de a dezvolta proiectul, ca urmare a încălcării tratatului de către România.

"Compania crede însă că interesele acţionarilor proiectului, în special ale statului român, vor fi cel mai bine servite prin aprobarea şi dezvoltarea acestuia, iar Gabriel continuă să dorească discuţii cu preşedintele României şi Guvern, pentru atingerea acestui obiectiv. Dacă va deveni realitate sau nu, depinde integral de politicienii României, de a demonstra angajamentul pentru proiect şi industria minieră în general", a declarat Jonathan Henry, preşedinte şi CEO al Gabriel Resources.

Nu oricine acţionează statul la o curte de arbitraj poate considera că a şi câştigat

Avertismentele privind un posibil proces de arbitraj au început să fie vehiculate în presă încă din mai 2014, când Camera Deputaţilor se pregătea să dezbată un proiect de lege care să acorde statut juridic special proiectului minier RMGC, la a cărui avizare Parlamentul a fost obligat să renunţe după valul de proteste civice din toamna lui 2013.

"Compania canadiană Gabriel Resources pregăteşte un caz de arbitraj internaţional împotriva Guvernului României, căruia intenţionează să îi ceară miliarde de dolari despăgubiri, după ce timp de 15 ani a încercat, fără succes, să dezvolte "cel mai mare proiect minier de exploatări aurifere", avertiza publicaţia canadiană The Globe and Mail, cu o săptămână înainte ca Parlamentul României să supună din nou la vot proiectul de lege "privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România."

Preluând din zbor informaţia publicată de Globe and Mail şi răspândită rapid de presa română, ministrul Economiei, Constantin Niţă, declara la finele lunii mai a anului trecut că "oricine se poate îndrepta în instanţă împotriva statului şi câştiga într-un asemenea tip de contract".

În realitate, lucrurile nu stau chiar aşa şi nu oricine acţionează statul la o curte de arbitraj poate considera, aprioric că a şi câştigat, a explicat la momentul respectiv pentru Epoch Times, dl Dumitru Dobrev, avocat asociat la Dobrinescu Dobrev SCA şi parte a echipei de avocaţi a ONG-urilor Alburnus Maior, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu şi Salvaţi Bucureştiul care au stopat în instanţă planurile RMGC de a merge mai departe cu demersurile de avizare a exploatărilor din Apuseni.

"Ce nu ştie lumea e următorul lucru: în dreptul mediului nu se aplică teoria drepturilor câştigate. Ce vreau să spun cu asta: ne aflăm într-o procedură de obţinere a acordului de mediu pentru o exploatare minieră. Obţin cîteva avize preliminare depun studiul de impact asupra mediului dar pe timpul evaluării se întâmplă că România e forţată să schimbe o anumită hotărîre de guvern în baza unei directive care tocmai trebuie transpusă în legea internă şi a trecut termenul de transpunere. Eu chiar dacă am făcut ce trebuia sub imperiul legii vechi (care îmi era poate mai favorabilă) dacă nu am apucat să obţin acordul de mediu, mie mi se restituie documentaţia şi eu trebuie să o up-gradez în baza noii legislaţii care tocmai ce s-a transpuns. Există un principiu al prevalenţei dreptului la un mediu curat care aşa se transpune în practică. Care este efectul? Dacă noi ONG-urile anulăm un aviz de-al lor noi practic le tragem preşul de sub picioare, pentru ca ei (Gabriel Resources şi subsidiara sa din România, RMGC) trebuie să o ia de la zero, ca Sisif cu bolovanul. Şi când o iau de la zero ei trebuie să ţină cont de noul context legislativ." a declarat Dumitru Dobrev.

Reamintim că în aprilie 2014, echipa de avocaţi a ONG-urilor, formată din avocaţii Marius Liviu Harosa, Dumitru Dobrev şi Ştefania Simion a obţinut, la Curtea de Apel Suceava suspendarea irevocabilă a certificatului de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, masiv ce adăposteşte vestigii arheologice protejate ca monument de interes naţional. În aceeaşi zi, 15 aprilie, Tribunalul Covasna a anulat avizul de mediu pentru Planul de urbanism zonal modificat (PUZ) pentru zona de dezvoltare industrială a companiei Roşia Montană Gold Corporation.

Comentând intenţiile belicoase ale RMGC, Alburnus Maior, nucleul luptei impotriva otrăvirii munţilor Apuseni, reaminteşte într-un comunicat de presa că proiectul de minerit a fost respins irevocabil de societatea românească în ciuda tentativelor companiei de a cosmetiza efectele sale dezastruoase pentru mediu.

“Dacă investitorii vor să dea în judecată pe cineva, atunci să îşi dea în judecată propriii angajaţi care i-au dus cu zăhărelul ani de zile, alimentându-le speranţe deşarte de îmbogăţire de pe urma distrugerii Roşiei Montane. Orice tentativă de mituire a oficialilor români predispuşi la acte de corupţie şi blat cu compania minieră în procesul de arbitraj va fi aspru pedepsită de toţi cetăţenii români. Forţele politice care continuă să bată palma cu aceşti procesomani vor pierde pentru totdeauna sprijinul cetăţenilor, care deja le-au dat un semnal foarte clar în toamna lui 2013, a declarat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.