Retrospectivă Epoch Times 2012: Congresul popularilor europeni vs. congresul socialiştilor europeni

În perioada 17-18 octombrie s-a desfăşurat în Capitală cel de-al 21-lea Congres al Partidului Popular European (PPE), găzduit de Traian Băsescu, PDL şi UDMR. José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene (CE), cancelarul german Angela Merkel, comisarul european pentru justiţie Viviane Reding şi Wilfred Martens, preşedintele popularilor europeni sunt doar câteva dintre figurile politice marcante din Europa prezente la congres.

Desfăşurarea Congresului PPE la Palatul Parlamentului, în luna octombrie, ar putea fi un semn că România şi-a recăpătat credibilitatea în rândul altor state membre ale Uniunii Europene (UE), în ciuda turbulenţelor politice din vara acestui an, când mai mulţi lideri europeni au tras un semnal de alarmă legat de grave încălcări ale principiilor democratice şi a statului de drept, de când a fost desemnat premier Victor Ponta, în luna iunie a acestui an.

Aceleaşi turbulenţe de pe scena politică românească s-ar putea să-i fi determinat şi pe socialiştii europeni să mute congresul Partidului Socialist European (PSE), ce trebuia să se desfăşoare în Capitală, în intervalul 18-29 septembrie, la Bruxelles. Presa străină relata în acea lună, că socialiştii europeni sunt îngrijoraţi cu privire la credibilitatea primului ministru Victor Ponta, potrivit presei străine.

Surse din partid au susţinut atunci că numai câţiva lideri ai partidelor afiliate PSE au confirmat prezenţa la congresul din Capitală, restul având reţineri la ideea de a fi găzduiţi de Victor Ponta, care din primăvară a avut un mandat foarte agitat.

De ce au mutat socialiştii europeni congresul la Bruxelles

Socialiştii europeni motivau decizia de a muta Congresul de la Bucureşti la Bruxelles prin faptul că de când Victor Ponta a venit la putere, România a fost “măcinată” de conflicte politice care au fost în detrimentul imaginii ţării faţă de statele membre ale Uniunii Europene (UE), liderii europeni aducând o serie de critici la adresa tensiunilor politice de la noi, scriau atunci jurnaliştii străini.

Alianţa USL condusă de Victor Ponta a încercat să controleze Justiţia, Curtea Constituţională, Avocatul Poporului şi alte instituţii care asigură funcţionarea democratică a unui stat şi asupra mass-mediei. USL a fost acuzat de încălcarea mecanismelor care asigură statul de drept în România.

Astfel, alianţa lui Victor Ponta a încercat să preia controlul asupra sistemului judiciar, Curţii Constituţionale şi a mass-mediei, astfel încât USL a fost acuzat de afectarea echilibrului democratic în general, nota atunci presa străină.

Surse din PSE au afirmat că liderii partidelor de centru-stânga nu vor să fie criticaţi în propriile ţări pentru că au fost găzduiţi de un lider atât de controversat ca Victor Ponta, există şi îngrijorarea ca acesta, dar şi partidul său, să nu fie afectaţi înaintea alegerilor parlamentare.

Swoboda, despre guvernarea Ponta: PSE nu va accepta presiuni asupra autorităţilor juridice. Apărăm democraţia

Hannes Swoboda, preşedintele PSE, grupul din Parlamentul European care susţinea Guvernul Ponta, scria pe site-ul socialiştilor europeni la începutul lunii iulie că "politica fermă" a grupului social democrat este respectarea instituţiilor statului, a democraţiei şi a independenţei justiţiei.

"În numele grupului S&D, vreau să spun foarte clar că grupul nostru nu va accepta presiuni asupra autorităţilor juridice în orice formă sau indiferent de la cine ar veni. Politica fermă a grupului nostru este de a apăra democraţia, statul de drept şi independenţa justiţiei în toate ţările membre”, declara Hannes Swoboda.

Wilfred Martens: Salut decizia conducerii PES de a muta congresul de la Bucureşti la Bruxelles

Şi liderul Partidului Popular European (PPE), Wilfred Martens a salutat decizia privind mutarea Congresului PES de la Bucureşti la Bruxelles.
"Salut decizia conducerii PES de a anula Congresul care urma sa se desfăşoare la Bucureşti şi să îl mute la Bruxelles. Decizia PES arată clar că premierii şi liderii socialişti de partide au pus valorile europene deasupra consideraţiilor partizane", a adăugat preşedintele PPE.

Presa germană: Politicieni de toate culorile evită să se afişeze public alături de Ponta şi Antonescu

Referindu-se la mutarea congresului socialiştilor europeni de la Bucureşti la Bruxelles, cotidianul german "Frankfurter Allgemeine Zeitung" (FAZ) relevă luni despre noul eşec politic al tandemului Ponta-Antonescu.

"Premierul Ponta a ajuns din nou la ananghie după tentativa eşuată de a-l demite pe Băsescu. În decembrie vor avea loc alegeri parlamentare, iar USL se scufundă în sondaje. La sfârşitul săptămânii, Partidul Socialist European a decis să-şi mute congresul de la Bucureşti la Bruxelles. Politicieni de toate culorile evită să se afişeze public alături de Ponta şi Antonescu", precizează cotidianul.

Autorul mai subliniază că organizarea congresului în România ar fi fost un bun prilej pentru Victor Ponta de a susţine despre criticile la adresa regimului său că sunt rezultatul "intrigilor lui Băsescu, pe care preşedinte le-ar fi pus la cale, spre paguba României, împreună cu cancelarul Merkel, premierul ungar Victor Orban, comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, Partidul Popular European şi o mână de ziarişti corupţi de la marile publicaţii europene".

Despre jurnalistul care a semnat articolul din FAZ, Karl Peter Schwarz, premierul Victor Ponta a declarat recent că este negru la suflet şi a sugerat că ar fi agent al fostei securităţi.

Alegerea conducerii PPE, cel mai importat eveniment din cadrul congresului

Pe lângă o serie de lucrări ce s-au desfăşurat în cadrul celui de-al 21-lea Congresul PPE, din luna octombrie, la Palatului Parlamentului, cel mai important eveniment a fost alegerea conducerii Partidului Popular European. Wilfred Martens a fost reales, cu 91% din voturi, în funcţia de preşedinte PPE, noul său mandat având o durată de trei ani. Fostul premier al Belgiei, în vârstă de 76 de ani, este preşedintele PPE din 1992.

Un moment semnificativ pentru România a fost alegerea fostului ministru al Transporturilor Anca Boagiu (PDL) în funcţia de vicepreşedinte PPE, cu 274 de voturi, la opt voturi distanţă faţă de următorul clasat, în lucrările Congresului în care popularii europeni şi-au ales cei zece vicepreşedinţi, secretarul general şi trezorierul, ea fiind una dintre cele cinci femei înscrise pe lista candidaţilor.

Cei 10 noi vicepreşedinţi ai PPE au fost aleşi, în ordinea voturilor: ministrul irlandez pentru Afaceri Europene, Lucinda Creighton - 459, Comisarul european pentru piaţă internă, Michel Barnier (Franţa) - 449, Peter Hintze (Germania) - 435, Comisarul european pentru industrie, Antonio Tajani (Italia) - 414, Comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn (Austria) - 376, Corien Wortmann-Kool (Olanda) - 364, Mario David (Portugalia) - 358, Jacek Saryusz-Wolski (Polonia) - 352, Tobias Billstrom (Suedia ) - 309 şi Anca Boagiu (274 de voturi).
Cei care nu au obţinut un loc de vicepreşedinte PPE sunt Comisarul european pentru educaţie Jan Figel (Slovacia) cu 257 de voturi primite, fostul ministru de Externe bulgar Rumiana Jeleva cu 266 de voturi şi Gintare Narkeviciute (Lituania) – 187 de voturi.
În funcţia de secretar general al PPE a fost reales Antonio-Lopez Isturiz cu 494 de voturi “pentru” şi 109 voturi “contra”, iar actualul trezorier, Ingo Freidrich, a obţinut cu 542 de voturi “pentru” şi 43 de voturi „contra” un nou mandat.

Anca Boagiu: Rolul pe care PPE aşteaptă sa îl joace România în construcţia europeană este fundamental

Pe 18 octombrie, ultima zi a Congresului PPE, vicepreşedintele PDL Anca Boagiu declara că cel mai important mesaj pe care România l-a primit de la liderii europeni este acela că rolul pe care trebuie să îl jucăm în întărirea construcţiei europene este “fundamental”.

„Congresul PPE care tocmai s-a încheiat, din punctul nostru de vedere este un moment extrem de important pentru România. Spun lucrul acesta pentru că scopul nostru a fost şi acela de a recredibiliza România după evenimentele neplăcute care ne-au dus undeva în zona neagră şi de neparteneriat a unora dintre colegii noştri politicieni din România. Este important pentru că aşa cum aţi auzit au fost adoptate documentele politice ale partidului, documente care stabilesc care sunt soluţiile noastre, soluţii pe care le vom aplica în viitor pentru a consolida UE şi răspunsul nostru pe scurt a fost mai multă Europa", afirma atunci Boagiu.

Noul vicepreşedinte al Partidului Popular European (PPE) Anca Boagiu, a adăugat că scopul organizării Congresului PPE la Bucureşti de către PDL şi UDMR a fost recredibilizarea României"după evenimentele neplăcute care ne-au dus undeva în zona neagră".

Declaraţiile lui Traian Băsescu la Congresul PPE

În cadrul Congresului Partidului Popular European (PPE), preşedintele Traian Băsescu a abordat o serie de subiecte în declaraţiile sale legate de provocările cu care se confrunta Europa şi de integrarea economică şi socială a romilor. În discursul său, şeful statului făcut un apel privind prioritizarea de către liderii statelor Uniunii Europene a angajării lucrătorilor din România şi Bulgaria, înaintea imigranţilor din exteriorul UE.

Prin urmare, soluţia pe care o propune preşedintele la la provocările cu care Europa se confrunta este constituirea Statelor Unite ale Europei, idee pe care a mai prezentat-o şi cu alte ocazii liderilor europeni. Traian Băsescu a cerut realizarea unei integrări accelerate pentru a fi garantată prosperitatea cetăţenilor.

"Consider că tocmai adâncirea proiectului european, prin depăşirea limitelor care acum par intangibile, este de natură să permită depăşirea durabilă a crizei şi plasarea societăţilor noastre pe un curs de creştere durabilă. Pentru noi, mai multă Europa înseamnă o înţelegere comună asupra momentelor în care trebuie să ne unim voinţele pentru a genera energia politică adecvată provocărilor cu care ne confruntăm. Statele Unite ale Europei reprezintă, în opinia mea, soluţia corectă pentru europeni şi pentru Europa. Singura soluţie pentru a garanta prosperitatea cetăţenilor noştri şi pentru a garanta calitatea de conducător de politici globale a Uniunii, un "driver" al politicilor globale, este o integrare profundă şi accelerată, iar aceasta se poate realiza în opinia mea prin intermediul Statelor Unite ale Europei", sublinia Băsescu în discursul său din cadrul Congresului PPE.

Referitor la problema romilor, şeful statului a declarat că ţiganii ar trebui integraţi economic şi social, indiferent de locul unde aceştia aleg să se stabilească şi că este necesar un dialog între statele din Europa, pe această temă.

"Înainte de a ne gândi cum putem să înmulţim populaţia europeană, cred că ar fi mai judicios să folosim resursele europene disponibile pentru realizarea integrării economico-sociale a acestei minorităţi, indiferent de locul în care membrii acesteia aleg să se stabilească, astfel încât energiile acestei părţi importante din cetăţenii europeni să fie canalizate în sensul creşterii bunăstării tuturor. Cu toţii suntem conştienţi, cred, de importanţa acestei comunităţi etnice din moment ce, cu cei 10-12 milioane de membri ai săi, populaţia romă reprezintă cea mai mare minoritate în ansamblul spaţiului european. Pentru noi, mai multă Europa înseamnă un spaţiu de existenţă fără discriminări de orice natură", a afirmat Băsescu.

Deşi România a promovat elaborarea unui cadru comun european pentru romi, Traian Băsescu consideră că e nevoie de voinţă politică pentru a se ajunge la rezultate concrete.

"România a fost activă în elaborarea Cadrului comun european pentru strategiile naţionale de incluziune a romilor. Adoptarea acestuia în 2011 dovedeşte că interesul asupra problemei depăşeşte graniţele naţionale. Este momentul să demonstrăm că există şi voinţa politică pentru a obţine rezultate tangibile. Considerăm, pe de altă parte, că multe din problemele romilor necesită soluţii locale, angajamentul activ al politicienilor locali şi al comunităţilor rome implicate în aceste probleme", a adăugat şeful statului.

În discursul său, ţinut în cadrul Congresului PPE, Traian Băsescu a făcut un apel privind prioritizarea de către liderii statelor UE a angajării lucrătorilor din România şi Bulgaria, înaintea imigranţilor din exteriorul UE. Preşedintele a făcut un apel către liderii UE să acţioneze pentru o Piaţă Unică fără restricţii artificiale şi un spaţiu economic de solidaritate.

Şeful statului declara atunci, în faţa liderilor PPE, că nu susţine “construirea unei Europe cu mai multe viteze” sau “crearea unui club de categoria a doua în UE”, ci o integrare economică, fiscal şi politică în statelor membre ale Uniunii, în contextul unor provocări şi incertitudini fără precedent cu care se confrunta Europa, precum “criza datoriilor suverane, creşterea ratei şomajului şi răspândirea populismului şi radicalismului politic”.

Traian Băsescu a precizat că nu se opune globalizării şi că UE are nevoie de piaţa unică, de un cod al muncii la nivelului Uniunii şi “o coeziune cu cheltuieli bine făcute”.

“Ne trebuie coeziune cu cheltuieli bine făcute. E în interesul nostru să părăsim retorica dublă. Trebuie să desăvârşim eliminarea tuturor obstacolelor, politice şi economice. Fac apel la liderii de la congres pentru a acţiona împreună. Vreau să atrag atenţia supra faptului că, înainte de a ne uita spre rezervorul de forţă de muncă din exteriorul UE, să ne uităm la forţa de muncă din interiorul acesteia. E necesară continuarea dialogului egal între statele membre. Coordonarea în materie de politică externă a înregistrat avansuri semnificative. Avem strategii locale, dar nu avem o ordine de priorităţi. Salut viziunea PPE care stabileşte ca obiectiv că avem nevoie de veritabilă politică externă europeană în care statele membre să vorbească pe o singură voce”, a afirmat şeful statului în faţa liderilor populari europeni.

Declaraţiile liderilor europeni, în cadrul Congresului PPE

La Congresul PPE, ce s-a desfăşurat pe 17 şi 18 octombrie la Palatul Parlamentului, au participat numeroase personaje politice importante din Europa, de la Wilfred Marterns, preşedintele PPE, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, cancelarul german Angela Merkel, până la Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European.

Majoritatea liderilor europeni, prezenţi la Congres, au vorbit despre situaţia dificilă prin care trece Europa, în special din punct de vedere economic, cât şi despre perioada zbuciumată prin care a trecut România în vara acestui an, de la instalarea Guvernului Ponta, ale cărui acţiuni asupra principalelor instituţii ale statului au fost catalogate drept încălcări grave ale principiilor democratice şi ale statului de drept.

Desfăşurarea Congresului PPE la Palatul Parlamentului, în luna octombrie, ar putea fi un semn că România şi-a recăpătat credibilitatea în rândul altor state membre ale UE, în ciuda turbulenţelor politice din vară, când mai mulţi lideri europeni au tras un semnal de alarmă legat de grave încălcări ale principiilor democratice şi a statului de drept. Aceleaşi turbulenţe s-ar putea să-i fi determinat şi pe socialiştii europeni să-şi mute Congresul de la Bucureşti la Bruxelles

Wilfred Martens, preşedintele PPE a declarat că intervenţiile Uniunii Europene, Comisiei Europene, Parlamentului European şi a unor familii politice europene pentru a cere respectarea regulilor de bază ale UE în România au condus “la o nouă situaţie, echilibrată”.

“Unul dintre cele mai importante motive a fost că am vrut să fim prezenţi la Marea Neagră, confirmând, susţinând ideea că această regiune trebuie să fie o parte integrată a UE, un fel de exemplu. Ştim ce s-a întâmplat de atunci, ultimul guvern al majorităţii preşedintelui a căzut şi Parlamentul a dat un nou guvern, şi apoi toate problemele create după anumite acţiuni pe care le-au anunţat”, a afirmat Martens.

Cât despre situaţia de criză politică din România ce a urmat după suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, Martens a afirmat că ”este un fapt foarte important ca România este un stat membru UE”.

Şi secretarul general al PPE, Antonio Lopez, a afirmat că situaţia din ţara noastră "este fragilă", la fel ca şi cea din Europa.

Lopez a criticat guvernele anterioare, "cu gândire socialistă", care au contribuit la dificultăţile economice cu care se confrunta România, dar a precizat că s-a ajuns la această situaţie şi din cauza contextului internaţional. "Pentru ţara dumneavoastră, dificultăţile economice au venit prin contextul internaţional, dar şi din moştenirea primită de la guvernele anterioare, cu gândire socialistă", a precizat acesta.

În discursul susţinut la Congresul PPE, cancelarul Germaniei Angela Merkel a subliniat că ţările din UE trebuie să facă ordine în Europa, precum şi că lui Traian Băsescu "nu i-a fost niciodată frică să se gândească la viitor". Merkel a mulţumit pentru ospitalitate şi a arătat că în Europa democraţia are mereu câştig de cauză, cu referire la criza politică din România.

Cancelarul german l-a prezentat pe Traian Băsescu, aliatul ei din familia politică populară, într-o lumină pozitivă.

"Preşedintelui României nu i-a fost niciodată frică să se gândească la viitor, chiar dacă aceste acţiuni nu sunt întotdeauna populare", a afirmat Merkel.

Boyko Borisov, premierul Bulgăriei, a precizat că va fi o diferenţă foarte mare între partidele de dreapta şi cele de stânga ,,populiste", deoarece socialiştii ne propun să creştem deficitul şi să cheltuim mai mult decât producem.

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi-a început discursul său menţionând importanţa reciprocă dintre Uniunea Europeană şi România.

”Europa traversează una din perioadele cele mai grele din istoria sa. Statele membre se confrunta cu probleme grave, economice şi sociale. Aceste probleme nu au fost create de Europa, ci de nişte datorii iresponsabile ale sectorului privat şi de un comportament iresponsabil al sectorului privat. UE nu este cauza problemei, ci este o parte indispensabilă a soluţiei”, a precizat Barroso.

Jean-Claude Mignon, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a afirmat că Europa nu se limitează la UE, iar spaţiul comunitar trebuie să-şi reamintească faptul că economia nu este totul. Politicianul francez a subliniat rolul Consiliului Europei, care dispune de instrumente de monitorizare, într-o perioadă de criză care nu pune ”la adăpost” Europa de naţionalism şi intoleranţă.

La rândul său, liderul grupului PPE din Parlamentul European, Joseph Daul a declarat că unul dintre rolurile formaţiunii este acela de a veghea la respectarea democraţiei.

Joseph Daul a criticat politicile stângii care ”se încăpăţânează să creadă că va regăsi creşterea îndatorând generaţiile viitoare”, opţiune pe care mizează de 30 de ani ”fără succes, dar continuă să creadă în ea”. Liderul grupului PPE din PE a menţionat că din bugetul UE de peste 100 de miliarde 94% este injectat în economiile europene şi doar 4% funcţionării instituţiilor şi plăţii salariilor funcţionarilor.

Politicianul francez s-a referit şi la găsirea unor soluţii europene pentru combaterea şomajului, în special în rândul tinerilor.

Reacţia premierului Victor Ponta faţă de participarea lui Traian Băsescu la Congresul PPE

În luna octombrie, când a avut loc reuniunea popularilor europeni la Bucureşti, liderul USL Victor Ponta a susţinut că Traian Băsescu va încălca iar Constituţia, pentru că va participa, în calitate de şef al statului, la Congresul PPE, deşi preşedintele nu poate face politică şi implicit nu poate participa la manifestări ale unui partid politic.

"Nu am niciun fel de ostilitate faţă de niciunul dintre participanţi, am o singură problemă constituţională foarte gravă: conform Constituţiei României, preşedintele României, indiferent cum îl cheamă, nu face politică, nu este membru al vreunui partid politic şi nu participă implicit la manifestări ale unui partid politic. Domnul preşedintele Băsescu, ca de obicei, va încălca această regulă constituţională. Sigur că va trebui să spunem lucrul ăsta", a explicat Ponta.

Mitingul USL vs. Congresul PPE

Exact în ziua în care a început Congresul Partidului Popular European (PPE), respectiv pe 17 octombrie, Uniunea Social Liberară (USL) a organizat un miting de lansare a candidaţilor pentru alegerile parlamentare din decembrie. Evenimentul care s-a desfăşurat pe Arena Naţională s-a suprapus cu Congresul PPE. Data aleasă de alianţa social liberală a fost fixată ulterior celei Congresului, ziua pentru evenimentul din urmă fiind stabilită acum un an.

Pe Arena Naţională s-au strâns circa 60.000 de oameni la evenimentul de lansare al celor 452 de candidaţi ai USL pentru alegerile parlamentare ce au avut loc pe 9 decembrie.

În discursul său de la mitingul USL organizat miercuri pe Arena Naţională, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că românii nu au în acest moment un preşedinte şi că "în Europa fără popor eşti nimic sau o slugă".

"Niciodată Europa nu va fi doar a unor demnitari de moment sau a unei singure familii politice. (…) Nu e adevărat că la Palatul Parlamentului şade Traian Băsescu şi PD-ul împreună cu Europa, pentru că, dacă poporul român este simbolic aici, nu ai cum să fii în Europa fără poporul tău. În Europa fără popor eşti nimic sau o slugă", a declarat Crin Antonescu, referindu-se la reuniunea PPE de la Bucureşti.

"Popularii europeni sunt astăzi la Palatul Cotroceni cu preşedintele lor, noi suntem aici cu poporul nostru, fără preşedinte. Suntem aici, în această seară, şi cu milioane de români care sunt alături de noi cu aspiraţiile noastre, cu Guvernul nostru, cu aleşii noştri locali şi cu proiectul nostru pentru România", a completat Antonescu.

Totodată, el a mai declarat că România trebuie să aibă "drept de vot în Europa şi nu doar drept de ascultat", întrucât este parte a Europei.

În urma afirmaţiilor liderului liberal Crin Antonescu,Wilfred Martens, preşedintele PPE a declarat, în cadrul conferinţei care a marcat încheierea lucrărilor Congresului PPE, că statele membre nu sunt „slugi”, ci „actori” în procesul de decizie.

"Statele membre nu sunt sclavii instituţiilor europene. Avem un braţ executiv în Uniunea Europeană şi acesta este Comisia Europeană, care are competenţe de reglementare. Celelalte decizii politice sunt luate în comun. Aşa că acestea sunt minciuni pentru ca guvernele şi statele membre nu sunt slugi, ci hotărăsc împreună”, a subliniat Preşedintele PPE.

Presa străină: Congresul PPE a scos din nou la lumină disputa dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta

Presa străină a acordat spaţii ample Congresului PPE, care s-a desfăşurat la Bucureşti, pe 17 şi 18 octombrie, dar şi disputei dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta.

Agenţia Reuters nota în acea perioadă că disputa dintre preşedintele şi premierul român a ieşit din nou la lumină miercuri. Preşedintele Traian Băsescu a luat parte la Congresul PPE de la Bucureşti, participare pe care premierul Victor Ponta a calificat-o drept ”nepotrivită”, deoarece şeful statului ar trebui să fie neutru din punct de vedere politic. Şeful Executivului a cerut din nou demisia lui Traian Băsescu, la un miting la care au luat parte peste 60.000 de oameni.

AFP şi-a concentrat atenţia pe mesajul transmis de conservatorii europeni. Liderii UE strânşi la Bucureşti au pledat pentru mai multă solidaritate între statele membre ale Uniunii Europene, aceasta fiind singura soluţie pentru ieşirea din criza economică.

BBC l-a citat pe preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care a avertizat că lipsa unei convergenţe către o uniune mai strânsă alimentează dezbaterile populiste.

Cotidianul austriac Die Presse a scris că liderii europeni şi-au arătat în mod făţiş sprijinul pentru preşedintele Traian Băsescu, supus unor presiuni de către coaliţia guvernamentală.

Portalul elveţian Romandie.com a amintit de discuţiile dintre José Manuel Barroso şi Victor Ponta. Şeful Comisiei Europene i-a cerut premierului român să ia măsuri pentru a asigura o mai mare absorbţie a fondurilor europene.

Victor Ponta merge la Bruxelles, la reuniunea socialiştilor europeni

Premierul Victor Ponta va participa, joi, la Bruxelles, la reuniunea şefilor de stat şi prim-miniştrilor membri ai Partidului Socialiştilor Europeni (PES), care care loc înainte de reuniunea Consiliului European. Şedinţa membrilor PES este considerată preparatorie pentru Consiliul European, se arată într-un comunicat al PSD.

La reuniunea socialiştilor europeni şi-au mai anunţat prezenţa: Sergei Stanishev (preşedinte PES), Francois Hollande (Franţa), Elio Di Rupo (Belgia), Werner Faymann (Austria), Helle Thorning-Schmidt (Danemarca), Robert Fico (Slovacia), Zoran Milanovic (Croaţia), Jean Asselborn (Luxembourg), Franş Timmermans (Netherlands), Jutta Urpilainen (Finlanda), Joaquin Almunia (Comisia Europeană), Măros Sefcovic (Comisia Europeană), Hannes Swoboda (S&D Group), Martin Schulz (PE) şi Achim Post (Secretar general PES).

Preşedintele Băsescu va merge şi el la Bruxelles unde va participa, joi după-amiază, la Summitul Partidului Popular European, iar joi seară şi vineri - la Consiliul European de Iarnă.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla în disputa Băsescu – Ponta şi ce reacţii vor apărea pe scena politică europeană, din partea liderilor europeni, atât cei populari, cât şi cei socialişti.