Republica Moldova ar putea găzdui summitul COP29 din 2024, privind clima

Republica Moldova s-a prezentat drept ţară candidat la preşedinţia summitului ONU de anul viitor, privind clima. La rândul ei, Serbia ia în considerare, de asemenea, preluarea acestui rol, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune şi a unui document consultat de Reuters, notează TVR 8.

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Mediului de la Chişinău, în lipsa unui consens în East European Group (EEG), o decizie finală încă nu este adoptată.

„O eventuală decizie finală cu referire la asumarea de către Republica Moldova a preşedinţiei COP29, după constatarea lipsei de consens în EEG, nu a fost adoptată”, a declarat pentru sursa citată, Vladimir Madan, responsabilul pe comunicare la Ministerul Mediului.

Propunerile celor două ţări sunt o încercare de a rezolva o dispută geopolitică care a lăsat evenimentul COP29 fără gazdă.

Prin urmare, Republica Moldova s-a oferit să prezideze discuţiile, potrivit unei scrisori trimise de această ţară altor naţiuni din Europa de Est, consultată de Reuters. Sursele au mai precizat că Serbia ar intenţiona să se autopropună atât pentru a găzdui, cât şi pentru a conduce COP29, însă nu a depus deocamdată o ofertă oficială în acest sens, relatează TVR Moldova.

„Cu cea mai mare atenţie pentru semnificaţia conferinţei COP29, Ministerul Mediului al Republicii Moldova intenţionează să depună oficial o candidatură pentru prezidarea acestui eveniment de mare impact”, se arată în scrisoarea înaintată, citată de Reuters.

O ţară din Europa de Est urmează să găzduiască discuţiile din 2024 după COP28 din acest an. Dar Rusia se opune ca un membru al UE să organizeze evenimentul, deoarece tensiunile cu blocul sunt mari în timpul războiului din Ucraina.

Cele 23 de ţări care alcătuiesc gruparea COP cunoscută sub numele de state est-europene, trebuie să cadă în unanimitate de acord asupra ţării gazdă.

Conferinţele ONU privind schimbările climatice au loc în fiecare an şi sunt singurul forum multilateral de luare a deciziilor din lume cu privire la schimbările climatice. Ediţia din acest an are loc la Dubai, unde Republica Moldova este reprezentată de către ministrul Energiei, Victor Parlicov şi ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Conform liniilor directoare ale ONU, preşedinţia unei Conferinţe a Părţilor (COP) este realizată prin rotaţie între cinci regiuni ale lumii, rămânând la latitudinea ţărilor din zona respectivă să decidă în unanimitate cine va prelua conducerea summitului.

Republica Moldova şi Serbia au depus fiecare cerere de aderare la Uniunea Europeană (UE). Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a denunţat invazia Rusiei în Ucraina, în timp ce Serbia este un aliat tradiţional al Rusiei.

Ţara care deţine preşedinţia COP joacă un rol cheie în orientarea discuţiilor purtate de cele aproape 200 de ţări prezente la negocierile anuale ale ONU privind clima şi, în general, o singură ţară îşi asumă atât preşedinţia, cât şi găzduirea summitului, notează TVR Moldova.

În cazul în care nu se ajunge la un acord asupra ţării care va deţine preşedinţia COP29, Emiratele Arabe Unite ar putea fi nevoite să-şi păstreze acest rol pentru doilea an consecutiv. De asemenea, în cazul în care ţările nu reuşesc să aleagă o nouă gazdă, locaţia summitului ar putea reveni în Germania, unde se află sediul Secretariatului ONU pentru climă.

Un purtător de cuvânt al ministerului german al Afacerilor Externe a declarat că se poartă discuţii între ţările din Europa de Est în vederea găsirii unei soluţii.

„Germania este conştientă de faptul că, în calitate de sediu al CCONUSC (Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice), are o responsabilitate şi un rol special de jucat în conformitate cu regulile conferinţelor globale privind clima”, a menţionat purtătorul de cuvânt, potrivit sursei citate.

Din cauza blocajului geopolitic, orice naţiune care va conduce COP29 nu va avea mult timp la dispoziţie pentru a se pregăti pentru acest rol şi, prin urmare, unii negociatori din Dubai au declarat că se aşteaptă ca evenimentul de anul viitor să fie unul mai restrâns.

„Există un timp foarte scurt pentru oricare ţară ce va fi gazdă… Un an nu este suficient”, a declarat, pentru Reuters, Gayane Gabrielyan, ministrul adjunct al Mediului din Armenia.