Relaţiile ruso-ucrainene, tensionate şi condamnate la stagnare (experţi)

Relaţiile actuale ruso-ucrainene se caracterizează prin stagnare în plan politic, tensiune crescândă şi stări conflictuale în domenii cum ar fi cel energetic sau alimentar, a declarat miercuri, într-un duplex Moscova-Kiev, şeful Centrului de studii politice, Vladimir Fesenko.

Experţii ruşi şi ucraineni au evaluat rezultatele vizitei efectuate la Moscova de preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici şi au ajuns la concluzia că unicul scop a fost reluarea dialogului la nivel înalt, după o pauză de şase luni. Liderul de la Kiev, ale cărui relaţii cu Kremlinul sunt tensionate din cauza nereuşitei în negocierile vizând preţul gazului rusesc, a participat luni la Summitul Comunităţii economice euroasiatice (EurAsEc), în cadrul căreia ţara sa are statut de observator.

'Principalul scop al summitului a fost de a i se transmite felicitări lui Vladimir Putin pentru victoria în alegerile prezidenţiale din 4 martie... Nu se aştepta nimeni la mari progrese în relaţiile dintre Rusia şi Ucraina de la această vizită de lucru. Era important de reluat contactele şi de început dialogul direct cu Vladimir Putin. Fiecare dintre părţi rămâne la poziţia sa', a punctat Fesenko.

'Situaţia actuală a relaţiilor dintre Rusia şi Ucraina se caracterizează prin stagnare, tensiune crescândă şi stare conflictuală în domenii cum ar fi cel energetic, mai este problema caşcavalului (sub embargou în Rusia) şi ar putea apărea un conflict al zahărului', a estimat expertul de la Kiev.

El a subliniat că ambele părţi au aşteptări prea mari una de la cealaltă şi evaluează de o manieră inadecvată interesele partenerului. Rusia presupune că Ucraina nu are altă ieşire din situaţie decât aderarea mai întâi la Uniunea vamală, apoi la cea Euroasiatică, fără să înţeleagă interesele reale ale Kievului.

'Ucraina nu-şi poate permite luxul de a acţiona conform principiului 'sau(sau'. Nu ne putem permite luxul să aderăm la Uniunea vamală apoi la cea Eurasiatică pentru că aceasta ar genera un nou val de tensiuni interne, nu mai spun că aceasta nu corespunde intereselor noastre geopolitice şi de politică externă', a spus Vladimir Fesenko, precizând că ţara sa este interesată de relaţii echilibrate atât cu Occidentul, cât şi cu Rusia.

Pe de altă parte, el a arătat că şi Ucraina are pretenţii nejustificate atunci când aşteaptă ca Rusia 'să-i dăruiască' o nouă reducere la preţul gazului, fără concesii deosebite din partea Kievului.

Şeful Centrului CSI din cadrul Academiei diplomatice ruse, Serghei Jilţov, a opinat, la rândul său, că stagnarea din relaţiile bilaterale dezavantajează mai mult Ucraina. 'Ucraina pierde timpul, pentru că Uniunea Europeană, în mod evident, nu doar că nu intenţionează să o primească (în componenţa sa) într-un viitor previzibil, dar nici să-i acorde vreun ajutor. Probabil că soluţia pentru economia Ucrainei constă într-o apropiere de Rusia', a spus Serghei Jilţov.

Vicepreşedintele Centrului rus de modelare a dezvoltării strategice, Grigori Trofimciuk, a calificat vizita lui Ianukovici la Moscova 'una dintre ultimele şanse pentru integrarea euroasiatică'.

Comentând afirmaţiile preşedintelui rus Dmitri Medvedev - privind riscul unor sancţiuni pentru statele care refuză aderarea la EurAsEc - Trofimciuk a spus că nu este vorba de o ameninţare, ci de 'un avertisment absolut logic'.

Fesenko a replicat, la rândul său, că Uniunea Europeană, spre care tinde Ucraina, nu ameninţă statele terţe cu sancţiuni în cazul în care acestea nu doresc să adere, aşa cum face Rusia, şi că, din contră, ţările est-europene'stau la coadă ca să se integreze'.

'Observaţi că Uniunea Europeană nu-i ameninţă cu sancţiuni pe cei care nu vor să adere. Dimpotrivă, foarte mulţi doritori stau la coadă, în ciuda crizei cu care se confruntă UE. Aceasta vorbeşte, probabil, că structura poate să ofere nişte avantaje concurenţiale. Mentalitatea ucraineană corespunde principiului 'nu cred până nu văd'. Dacă Uniunea vamală şi, ulterior, cea euroasiatică îşi va dovedi avantajele, vom adera cu bucurie. Deşi o parte a ucrainenilor privesc cu suspiciune această structură, din care fac parte regimuri autoritare sau semiautoritare, spre deosebire de democraţia din UE. Ucraina, în ciuda unor tendinţe, în ultimul timp priveşte cu mai multă simpatie ordinea democratică', a concluzionat Fesenko.

Directorul Institutului de analize politice şi studii internaţionale, Serghei Tolstov, a estimat, în context, că actuala Comunitate a Statelor Independente (CSI) va rămâne o structură umbrelă pentru statele din fosta URSS, iar importaţa sa se va diminua pe măsură ce se va dezvolta Uniunea economică euroasiatică.