Statutul limbii ruse, un atu în mâinile preşedintelui ucrainean la negocierile cu Moscova
Ucraina nu-şi va schimba în viitorul apropiat vectorul politic extern şi nu va deveni membru al unor structuri economice şi politice supranaţionale din cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI). În schimb, în domeniul umanitar Kievul va iniţia paşi care vor fi primite pozitiv la Moscova: în viitorul apropiat, parlamentul ucrainean va adopta o lege privind două limbi de stat, majorând astfel în mod substanţial importanţa limbii ruse, a anunţat preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici.
Liderul ucrainean, care a promis încă în timpul campaniei sale electorale majorarea statutului limbii ruse până la cel de a doua limbă de stat, şi-a amintit din nou despre această problemă, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. Ianukovici a recunoscut că înainte în Ucraina existau hibe în ceea ce priveşte politica lingvistică, dar că odată cu adoptarea legii anunţate lucrurile se vor ameliora.
În acelaşi timp, într-un interviu acordat postului de televiziune rus 'Rossia 24', Ianukovici a declarat că integrarea europeană rămâne prioritatea politicii externe a Kievului, în pofida problemelor existente în ceea ce priveşte reglementarea relaţiilor comerciale dintre Ucraina şi Uniunea Europeană (UE). Însă, referitor la perspectivele de integrare în organizaţii precum Comunitatea Economică Euro-Asiatică (EvrAzEs) sau Uniunea Vamală, Ianukovici a declarat direct că Ucraina le va studia, pentru a vedea dacă acestea corespund sau nu intereselor naţionale ale ţării. Ianukovici a precizat că pentru integrarea în uniuni economice şi politice sub egida Rusiei vor fi necesare amendamente la Constituţie şi, posibil, un referendum.
În opinia experţilor, prin declaraţia sa privind un nou statut pentru limba rusă Ianukovici a dorit să îndulcească hapul politic extern dat Moscovei. 'Preşedintele ucrainean a declarat direct că integrarea în EvrAzEs şi Uniunea Vamală nu este deocamdată luată în calcul de Kiev. El a făcut această declaraţie în ajunul vizitei sale la Moscova, unde se va întâlni cu Vladimir Putin, pentru care EvrAzEs constituie obiectivul principal al noului său mandat prezidenţial. Pentru a compensa într-un fel situaţia, pentru a începe cumva dialogul cu Putin, care, potrivit experţilor de la Kiev, va acţiona mai dur, Ianukovici a făcut declaraţia privind acordarea pentru limba rusă a statutului de a doua limbă de stat.
Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul Internaţional de Sociologie de la Kiev, 27% dintre cetăţenii Ucrainei se pronunţă pentru două limbi de stat - ucraineana şi rusa, 14% doresc menţinerea situaţiei actuale - ucraineana limbă de stat, rusa limbă de cirulaţie, 23% au declarat că trebuie reglementată partea juridică a problemei, punând rusa pe acelaşi plan cu limbile altor minorităţi, iar 19% cer ca limba rusă să aibă un statut de limbă regională în zonele cu populaţie majoritar rusofonă. De asemenea, potrivit sociologilor, 12% dintre ucraineni militează pentru o ucrainizare radicală a ţării, care ar presupune strâmtorarea limbii ruse, şi doar 1% cer o rusificare la fel de intensă.
În opinia lui Vladimir Fesenko, declaraţia lui Ianukovici conţine în mod evident motive electorale. 'În realitate, la fel ca în 2010 când la putere a venit o nouă echipă, nici Partidul Regiunilor, nici şeful statului nu au practic şanse de a majora statutul limbii ruse până la cel de limbă de stat: pentru aceasta sunt necesare modificări la Constituţie, ceea ce înseamnă că majoritatea constituţională din cadrul Radei Supreme - 300 de deputaţi - ar trebui să sprijine o asemenea decizie. Însă, majoritatea nu reuşeşte să adune nici pe marginea celor mai inofensive probleme mai mult de 270 de voturi, în timp ce problema statutului limbii ruse, una extrem de discutabilă şi de complicată, nu va întruni nici atâtea', este convins Fesenko.
Politologii de la Kiev presupun că, atunci când a vorbit despre noul proiect de lege, Ianukovici a avut în vedere acordarea statutului de limbă oficială pentru limba rusă doar în acele regiuni unde majoritatea o constituie cetăţenii rusofoni. Acelaşi statut autorităţile locale l-ar putea acorda oricărei alte limbi, cu condiţia ca cetăţenii care formează minoritatea naţională într-o regiune să reprezinte cel puţin 10%.
Potrivit lui Fesenko, declaraţia lui Ianukovici este doar una de ordin politic, menită să îmblânzească poziţia puterii ruse în ajunul unor negocieri complicate pe marginea noilor acorduri în domeniul gazului şi privind participarea Ucrainei în structuri integraţioniste din cadrul CSI.
