Războaie tăcute în Balcani: Serbia îşi retrage personalul diplomatic din Macedonia
alte articole
Fosta provincie sârbă Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008, la aproximativ un deceniu după loviturile aeriene ale NATO care au alungat forţele sârbe şi au pus capăt unei campanii sângeroase de suprimare a etnicilor albanezi.
Deşi Kosovo este recunoscut de 144 de ţări, inclusiv Macedonia şi 23 de state UE, aliaţii Serbiei, Rusia şi China încă blochează aderarea Kosovo la ONU.
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a declarat reporterilor că personalul ambasadei din capitala macedoneană Skopje a fost chemat acasă pentru consultări ca urmare a unor rapoarte de informaţii care susţin că au avut loc “acţiuni ofensive” împotriva instituţiilor Serbiei. Totuşi, Vucic nu a dat detalii.
“Există multe speculaţii în acest moment. Cred că totul va fi mult mai clar în următoarele 10 zile”, a declarat Vucic reporterilor.
Ministrul de Externe Ivica Dacic a declarat că intenţia Macedoniei de a face presiuni entru includerea Kosovo în UNESCO ar putea tensiona şi mai mult relaţiile dintre Belgrad şi Skopje.
Poziţia Macedoniei de a urma majoritatea statelor membre UE când se va vota în privinţa intrării Kosovo în UNESCO va “afecta în mod direct bunele relaţii de vecinătate”, a precizat Dacic agenţiei de ştiri Tanjug.
Însuşi Vucic a declarat că Belgradul va continua să dezvolte relaţii bune cu Macedonia, dar că “aceste relaţii trebuie să se bazeze pe respect reciproc”.
“Votând pentru intrarea Kosovo în UNESCO, Macedonia va lua în considerare poziţia unei majorităţi a statelor membre UE”, a afirmat guvernul din Skopje într-o declaraţie publicată luni.
Menţinerea relaţiilor bune cu vecinii este o cerinţă cheie pentru ca cele şase state din vestul Balcanilor, inclusiv Kosovo, Macedonia şi Serbia, să facă progrese în direcţia aderării la Uniunea Europeană.
Aproximativ o treime din populaţia Macedoniei este formată din etnici albanezi.
Relaţiile dintre Serbia şi Macedonia s-au tensionat în luna aprilie, după o serie de rapoarte media care au susţinut că un ofiţer sârb al serviciilor de informaţii s-a aflat în Parlamentul macedonean atunci când un grup de manifestanţi au năvălit în clădire şi au bătut câţiva deputaţi, printre care era şi premierul Zoran Zaev.
