Râsul şi efectele benefice asupra sănătăţii

Râsul este un mijloc de comunicare, dar şi o modalitate de relaxare şi eliminare a unor tensiuni lăuntrice, ajutându-ne totodată să stabilim relaţii interumane şi să dezvoltăm un spirit optimist. Valenţele terapeutice ale râsului au fost menţionate încă din cele mai vechi timpuri de medici, oameni de cultură, înţelepţi, savanţi sau filozofi.

Unii consideră că râsul este ceva superficial şi nepotrivit pentru un anumit statut sau vârstă şi că ar fi copilăros. De fapt, atunci când râdem, obţinem multe beneficii şi răspândim energie pozitivă în jurul nostru. Ar trebui să ne descoperim simţul umorului în caz că l-am pierdut, să nu fim sobri şi rigizi, să avem o abordare mai deschisă şi optimistă asupra vieţii.

Este adevărat că există multe probleme care provoacă tristeţe, dar este benefic să intensificăm momentele în care râdem. De-a lungul anilor am constatat că este mai bine să râzi decât să plângi, sau cel puţin, dacă plângem de două ori, ar trebui să râdem de trei ori.

”Pe măsură ce trec anii, doriţi mai puţin să plângeţi pentru prostii şi mai mult să râdeţi de prostii.” (Proverb anonim)

Cicero, care recomanda oratorului - aproape ca pe o îndatorire - să stârnească râsul auditoriului (Est plane orotoris movere risum) pentru a capta bunăvoinţa acestuia (captatio benevolentiae), subliniază: ”Deoarece (râsul) îmblânzeşte şi potoleşte tristeţea şi severitatea şi adesea, chestiunile neplăcute, pe care nu-i uşor a le descurca cu argumente, (oratorul) le-a soluţionat prin glumă şi râs ”.

Râsul fără îndoială, este una dintre cele mai plăcute senzaţii ale omului, ce aduce multiple beneficii sănătăţii noastre. Numeroase studii au concluzionat efectul benefic al râsului. Când râdem, cortexul creierului este activat doar la o secundă de când începem să râdem, expulzând astfel toată energia negativă din corp. În acest proces se eliberează endorfinele precum şi hormonul numit dopamină, ce este legat de stările de linişte şi calm. În acelaşi timp, s-a demonstrat că nivelul de cortizol - hormonul stresului - scade considerabil. Oamenii încep să dezvolte această abilitate la câteva luni de la naştere, iar pe măsură ce îmbătrânim o pierdem constant. Se estimează că adulţii râd de obicei între 15 şi 100 de ori pe zi, iar copiii cam de 300 de ori pe zi.

În cultura chineză, unde râsul a fost studiat din secolul al VI-lea î.H., s-a cercetat chiar cum afectează râsul corpul în funcţie de vocala predominantă. Acest lucru se datorează faptului că pronunţia diferită a unei vocale sau a alteia poate cauza diferite vibraţii interne. Nu este aleatoriu, dar corpul decide cum vom râde în funcţie de zona în care este nevoie pentru a produce aceste valuri. S-a concluzionat că fiecare vocală are o valoare simbolică, să mobilizeze anumite emoţii şi să consolideze aspecte diferite.

S-a demonstrat că râsul - această caracteristică unică a omului - ne face mai fericiţi şi mai sănătoşi. Râsul este contagios. Potrivit studiilor, râsetele aduc beneficii uimitoare organismului: ajută memoria; dezvoltă imaginaţia; are unele efecte asemănătoare meditaţiei; poate reduce durerile şi creşte producţia de analgezice naturale ale corpului cum ar fi endorfina şi serotonina; astfel, organismul este mai rezistent la diabet, hipertensiune sau cancer; elimină impurităţile din ochi atunci când râdem cu lacrimi; combate timiditatea, frica şi fobiile; creşte stima de sine; reduce stresul; pielea devine mai sănătoasă prin eliminarea toxinelor în timpul râsului în cascade; îi ajută pe cei cu probleme cardiace deoarece în timpul râsului inima se relaxează şi se lărgeşte; combate insomnia şi ne ajută să slăbim.

„O zi în care nu ai râs, este o zi pierdută.” (Charlie Chaplin)

Amintiţi-vă să oferiţi un zâmbet cu sinceritate celorlalţi, să fiţi toleranţi şi să nu ezitaţi să faceţi o faptă bună.