Floarea de prun: simbol al puterii şi al speranţei
alte articole
Un astfel de exemplu este aranjamentul muzical din videoclipul prezentat mai sus, realizat pentru o ediţie specială a televiziunii New Tang Dynasty (NTD TV), o melodie tradiţională chineză: Blossoms in Spring.
Compoziţia piesei, o sonoritate cu totul nouă
Compozitorii melodiei urmează tendinţa Shen Yun Symphony Orchestra, cu sediul în New York. Ca trăsătură distinctă, aceasta este unica orchestră din lume care combină instrumentele clasice occidentale cu cele tradiţionale chinezeşti. Alături de principalele elemente simfonice clasice – cum ar fi alămurile, instrumentele de suflat, de ex. dizi, cele cu corzi şi percuţia – Shen Yun încorporează şi instrumente antice chinezeşti, precum vioara cu două corzi numită erhu şi instrumentul numit pipa, la care se cântă pizzicato.
Instrumentele menţionate au rădăcini profunde în cultura tradiţională chineză. Se crede că erhu are o istorie de peste 4.000 de ani, pe când pipa este adesea reprezentată în frescele budiste din peşteri ca un instrument divin, la care cântă fecioarele celeste.
În piesele Shen Yun, complet originale, instrumentele chinezeşti creează o atmosferă şi nuanţe distincte în interpretarea melodiilor. În acelaşi timp, instrumentele occidentale evocă precizia şi grandoarea orchestrelor simfonice clasice.
Dansul inspirat de flori
Nu doar muzica are ca sursă de inspiraţie florile. Compania de dans Shen Yun Performing Arts, cu sediul în New York, a inclus în turneul său din 2011 magicul dans inspirat din înflorirea bobocilor de prun, însoţit de melodii originale.
În China, florile de prun se deschid în toiul iernii. „În mijlocul îngheţului şi zăpezii, bobocii lor strălucitori şi rezistenţi oferă un peisaj care inspiră, simbolizând perseverenţa şi curajul în faţa adversităţilor”, descrie Shen Yun.
„În artă, bobocii florilor de prun apar, de multe ori, alături de prietenii lor din sezonul de iarnă - pinul şi bambusul - şi reprezintă valorile: determinare, onestitate şi modestie. Dar, mai presus de toate, florile de prun simbolizează speranţa şi promisiunea că primăvara soseşte cu adevărat şi este chiar după colţ”, adaugă Shen Yun.
Florile în cultura chineză
În articolul „The Plum Blossom: A Symbol of Strength”, publicat în The Epoch Times, Jiang Hong descrie nobleţea acestor flori.
Îmbinarea dintre cultură şi natură a fost o parte importantă a tradiţiei chineze, iar elementele naturii întruchipează valori culturale autentice.
„Îmbinarea dintre cultură şi natură a fost o parte importantă a tradiţiei chineze. Elementele naturii întruchipează valori importante. Florile de prun, alături de orhidee, bambus şi crizanteme au fost numite de către vechii chinezi cele „patru nobile”, tocmai datorită nobleţii în sine (prunul), a purităţii (orhideea), a justiţiei (bambusul) şi a smereniei (crizantema), pe care le simbolizează”, afirmă Jiang.
De asemenea, el menţionează că eruditul confucianist Zhu Xi, în timpul dinastiei Song, a identificat cele patru virtuţi ale florilor de prun: mare forţă în naştere, prosperitate în flori, armonie în fruct şi justiţie în maturitatea acestuia. Toate acestea sunt elemente care întruchipează caracteristicile Cerului (Qian), în conformitate cu Cartea Schimbărilor.
Un alt simbolism al florilor de prun este relaţionat cu cele cinci petale, fiind definite ca cele cinci binecuvântări: longevitate, prosperitate, sănătate, virtute şi viaţă bună. Floarea de prun, care îşi are originea în sud-vestul Chinei, are cinci petale.
De peste 3.000 de ani, chinezii plantează pruni şi le consumă fructele. Femeile au început să folosească tot mai des florile de prun în decoraţiuni, din secolul al V-lea până în zilele noastre.
