Raport SAR: Românii cer mai multe secţii de votare şi vot la distanţă (Video)

Majoritatea românilor care au participat la audierea publică “Votul electronic sau votul prin corespondenţă”, organizată de Societatea Academică din România şi Academia de Advocacy s-au pronunţat pentru un sistem mixt, în care să fie suplimentat numărul secţiilor de votare din străinătate şi în paralel să funcţioneze votul electronic sau cel prin corespondenţă. În plus, depozanţii propun ca Autoritatea Electorală Permanentă să realizeze o hartă a comunităţilor de români din străinătate şi în general să primească mai multe puteri în organizarea alegerilor, neavând încredere în guvern.

Audierea a avut ca scop să identifice ce fel de sistem electoral (tradiţional, electronic, prin corespondenţă, mixt) îşi doresc cetăţenii români, care sunt obstacolele pe care aceştia le văd pentru sistemul de vot preferat, cum ar putea fi depăşite şi ce ar trebui să facă Autoritatea Electorală din România în acest sens, în opinia lor.

Preşedintele SAR, Alina Mungiu Pippidi, a prezentat astăzi în cadrul unei conferinţe de presă ţinute la Reprezentanţa Comisiei Europene câteva dintre concluziile raportului care sintetizează opţiunile şi propunerile participanţilor din ţară şi din diaspora. Totodată, ea a avertizat că problemele mari înregistrate în organizarea alegerilor prezidenţiale în stăinătate se vor repeta dacă nu sunt eliminate anumite bariere, care împiedică mulţi cetăţeni români să voteze.

”Oamenii spun că ar vrea să voteze cu documente de identitate expirate, iar la ultimele alegeri aşa s-a întâmplat. Evidenţa Populaţiei este foarte birocratizată şi pentru ca să-ţi faci un nou buletin ţi se cere un număr foarte mare de acte, printre care şi contract de casă, prin care să dovedeşti că eşti proprietarul, or cei care sunt în străinătate nu au cum să prezintă aceste acte. Astfel, se ia posibilitatea de a vota unui milion de oameni care nu au domiciliu fix în ţară şi nu au cum să şi-l mute. Ei nici nu mai figurează pe listele electorale”, a explicat Mungiu. În opinia ei, Evidenţa Populaţiei trebuie să fie electronică, informatizată şi debirocratizată, condiţie fără de care nu se poate vorbi despre introducerea votului electronic.

Pe de altă parte, Mungiu a arătat că românii care au participat la audierea publică nu au încredere în modul în care guvernul gestionează organizarea alegerilor şi solicită ca Autoritatea Electorală Permanentă să primească mai multe competenţe şi responsabilitate în acest sens.

Depozanţii consideră că AEP ar trebui să aibă drept principală prioritate realizarea Registrului Unic al Electorilor, actualizat permanent, şi verificarea pe baza de CNP. Cetăţenii cu drept de vot ar urma sa se implice şi ei în realizarea acesteia. În plus, Autoritatea ar trebui să realizeze o hartă a comunităţilor de români cu drept de vot de pretutindeni şi să o facă publică.

Mai mult, participanţii la audiere solicită organizarea de centre locale ale Autorităţii Electorale Permanente pentru informarea cetăţenilor cu privire la chestiunile procedurale sau înfiinţarea de call-center-uri care să îndeplinească acest scop. Comisia de experţi care a sintetizat conţinutul depoziţiilor a propus şi înfiinţarea unei comisii mixte care să includă atât reprezentanţi din partea instituţiilor statului cu expertiză în domeniu, cât şi profesionişti din partea societăţii civile.

Vot la distanţă, necostisitor

AEP ar trebui să aibă drept prioritate realizarea Registrului Unic al Electorilor, actualizat permanent, şi verificarea pe baza de CNP. În plus, Autoritatea ar trebui să realizeze o hartă a comunităţilor de români cu drept de vot de pretutindeni şi să o facă publică.

În ceea ce priveşte votul electronic şi votul prin corespondenţă, românii doresc să se opteze pentru soluţii cu costuri minime pentru alegători, mai ales a celor care domiciliază în străinătate. Mai mult, cetăţenii cer să fie consultaţi prin dezbateri publice şi campanii de informare în legătură cu varianta propusă de autorităţi, pentru ca să-şi poată spune opinia şi să participe la procesul de decizie cu propuneri concrete.

Alina Mungiu Pippidi a explicat că ”ei nu doresc introducerea votului electronic ca substitut, ci diaspora vrea mai multe secţii de votare şi vot electronic sau prin corespondenţă pentru cei care nu pot ajunge la acestea”. Ea a arătat că o cartografiere a comunităţilor româneşti din străinătate putea fi finalizată în perioada de după alegerile prezidenţiale şi până acum, prin încheierea unor protocoale cu autorităţile locale din diferite state care ar fi putut furniza informaţii în legătură cu numărul românilor, dar guvernul n-a vrut, iar societatea civilă nu poate s-o facă în locul acestuia.

Tarele partidelor

Dincolo de propunerile făcute de cetăţeni pentru îmbunătăţirea sistemului de vot, preşedintele SAR a criticat faptul că ”actuala reformă politică este absolut refuzată de şefii de partide, care vin cu alegerea primarilor într-un singur tur, ca în prezent”. ”Faptul că DNA ar trebui mâine să-i aresteze pe toţi oamenii care se ocupau de finanţarea partidelor, trezorieri şi şefi de campanii electorale, arată că reforma este absolut refuzată”, a precizat Mungiu Pippidi.

În opinia sa, este nevoie de un al treilea partid, o forţă politică nouă care să constituie o alternativă reală la actualele partide. ”Am să încerc să unific iniţiativele şi partiduleţele societăţii civile care există şi care se vor mai înfiinţa”, a concluzionat Alina Mungiu Pippidi.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.