Parlamentul adoptă legea partidelor politice, legea alegerilor locale şi legea finanţării partidelor şi campaniilor

Consultările de la Cotroceni se pare că au dat roade. PNL şi PSD, alături de aliaţii săi, şi-au dat mâna în Camera Deputaţilor - cameră decizională - şi au adoptat miercuri trei legi electorale - legea partidelor politice, legea alegerilor locale şi legea finanţării partidelor şi campaniilor electorale, reexaminată la solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Astfel, legea partidelor a fost adoptată cu 290 "pentru", 5 voturi "împotrivă" şi 20 abţineri, legea alegerilor locale cu 278 de voturi "pentru", 22 "împotrivă" şi 14 abţineri, iar reexaminarea legii privind finanţarea partidelor cu 296 "pentru", 6 "împotrivă" şi 15 abţineri.

Legea partidelor politice

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr.14/2003 permite ca un partid politic să fi constituit cu doar trei membri fondatori.

S-a eliminat lista semnăturilor de susţinere - 25.000 membri fondatori - din legea în vigoare şi s-a redus numărul de semnături necesare pentru înscrierea unui partid in alegeri, pentru toate tipurile de alegeri.

De asemenea, s-au eliminat prevederile care leagă organizarea internă a partidelor de organizarea administrativ-teritorială a ţării.

Proiectul de lege modifică, de asemenea, unul dintre criteriile privind constatarea inactivităţii unui partid politic. Astfel, desemnarea de candidaţi de către un partid politic, singur sau în alianţă, nu se mai raportează la două campanii electorale parlamentare succesive, ci la două campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale, dar cerinţele sunt diferite în funcţie de natura alegerilor — locale, parlamentare sau europarlamentare.

În noua lege se abrogă prevederea aflată în vigoare conform căreia un partid politic se dizolvă dacă nu obţine, la două alegeri generale succesive, un număr de cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional pentru candidaturile depuse în oricare dintre scrutinurile următoare: consilii judeţene, consilii locale, Camera Deputaţilor, Senat.

Totodată, se instituie menţiunea expresă că structurile interne ale partidelor pot reprezenta partidul faţă de terţi la nivel corespunzător, pot deschide conturi în bancă şi vor răspunde de gestionarea acestora.

"Se acceptă, formal, apariţia noilor competitori, dar competiţia va continua să se desfăşoare după regulile dictate de vechile partide", declara pe 7 aprilie sociologul Mircea Kivu, arătând că, în ciuda faptului că au permis înfiinţarea partidelor cu doar trei membri, partidele se străduiesc prin tot felul de bariere noi precum criteriile vizând radierea, modul de finanţare a campaniei etc. să reducă la minim posibilitatea apariţiei unor noi concurenţi - mai ales a partidelor locale.

La rândul său, senatorul Valeriu Todiraşcu reclamă faptul că, deşi a fost redus numărul de membri fondatori necesari pentru înscrierea unui partid politic, nu s-au transpus prevederile imperative din Constituţie privind constituirea şi desfăşurarea activităţii partidelor în baza principiilor democratice şi ale statului de drept, aşa cum au fost ele constatate prin Deciziile nr.35/1996 şi 530/2013 ale Curţii Constituţionale.

Tribunalul Bucureşti, cel care avizează înfiinţarea, funcţionarea şi conformarea acţiunilor şi actelor constitutive ale partidelor cu cerinţele Legii partidelor, nu are prevăzute în lege suficiente elemente cu care ar putea aprecia respectarea de către partide a cerinţelor Constituţiei cu privire la principiile democraţiei şi ale statului de drept, aşa cum este principiul separării puterilor, mai precizează senatorul, adăugând că, în astfel de circumstanţe, justiţia nu poate şi nici nu va putea preveni avizarea funcţionării unor partide nedemocratice, iar CCR va putea constata neconstituţionalitatea activităţii unor astfel de partide doar cu mare dificultate şi numai după ce activitatea nedemocratică a lor a produs efecte negative grave în societate.

Un alt efect nedorit al modificărilor operate în legea partidelor politice ar putea fi apariţia unor partide extremiste, xenofobe etc., mai arată senatorul:

"Omiterea transpunerii principiilor democratice menţionate în Constituţie, nesoluţionată în Legea partidelor votată în Senat, coroborată cu reducerea de la 25.000 la 3 a numărului de membri fondatori necesari pentru înfiinţarea unui partid, va contribui în plus la apariţia unor partide care ar putea să incite la desfiinţarea instituţiilor statului de drept, extremism, ură rasială, xenofobie, antisemitism, la violenţă sau chiar la dezmembrarea ţării.", avertizează Todiraşcu, reamintind că CCR poate cere dizolvarea unui partid doar în cazul încălcării Constituţiei, doar decă a fost sesizată în acest sens de Arcul guvernamental, adică Guvern sau Preşedinţii celor două Camere parlamentare.

Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale

Proiectul legislativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale a fost iniţial retrimisă la Parlament pentru reexaminare de către preşedintele Klaus Iohannis.

Comisia parlamentară pentru modificarea legilor electorale şi-a însuşit ulterior propunerile făcute de preşedintele Iohannis în cererea de reexaminare a respectivul proiect, cea mai importantă modificare vizând împrumuturile angajate de partide.

Recomandăm şi Iohannis cere reexaminarea Legii privind finanţarea partidelor

"Am aprobat cererea de reexaminare a preşedintelui Iohannis cu privire la legea finanţării partidelor politice, toate punctele au fost aprobate în unanimitate în comisie. Cel mai important lucru este că am reglementat acea problemă a împrumuturilor semnalată de preşedinte. Problema care era semnalată era aceea că împrumuturile ar fi putut prin nerestituire să se constituie în subvenţie mascată şi împrumuturile în numerar erau un pericol de a reprezenta un fel de spălare de bani. Am reglementat aceste lucruri prin introducerea unor termeni foarte fermi de restituire a împrumuturilor de maximum trei ani şi obligativitatea ca toate împrumuturile, indiferent de sumă, să se facă numai prin transfer bancar pentru a se putea verifica existenţa sumei respective", a precizat anterior preşedintele comisiei, liberalul Mihai Voicu.

Potrivit acestuia, împrumuturile nerestituite în termen de trei ani vor fi contabilizate în mod automat de Autoritatea Electorală Permanentă la capitolul donaţii şi introduse în calculul de plafonare atât totală, cât şi individuală. În situaţia în care nerestituirea atrage după sine depăşirea vreunuia dintre cele două plafoane, intervin prevederile legale, respectiv confiscarea sumei şi aplicarea unei amenzi.

Mihai Voicu a mai precizat că, în ce priveşte finanţarea din banii de la buget a campaniilor electorale, AEP a făcut un calcul privind impactul financiar, evaluat de Ministerul de Finanţe şi cu un punct de vedere favorabil de la Guvern şi se estimează că pragul acoperitor pentru un scrutin, oricare ar fi el, este de 30 de milioane de euro.

Legea alegerilor locale

Legea alegerilor locale prevede alegerea primarilor într-un singur tur precum şi alegerea indirectă a preşedinţilor de consilii judeţene. O altă modificare notabilă este faptul că cetăţenii UE pot fi aleşi primari.

Potrivit hotnews.ro, consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de lista, conform principiului reprezentării proporţionale, iar preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.

Mai mult, pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi lista de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare.

Vor avea drept de vot la alegerile locale cetăţenii români care au împlinit 18 ani şi numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa.

Senatorul Valeriu Todiraşcu susţine că efectele pozitive ale unor prevederi precum reintroducerea votului pe listă, alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean de către consilieri şi nu direct de către alegător, sunt practic anulate de multiple alte reglementări necorespunzătoare.

Astfel, alegerea primarului într-un singur tur de scrutin şi fără stabilirea unui prag procentual permite câştigarea alegerilor de către candidatul care a obţinut mai multe voturi, chiar dacă acestea nu depăşesc 10% din total, reprezentând, eventual, 5% din votanţii circumscripţiei (în cazul în care vor concura mai mult de 10 candidaţi cu şanse aproximativ egale şi prezenţa la vot nu va depăşi 50%, cum s-a mai întâmplat), arată Todiraşcu, subliniind că, în aceste condiţii rezultatul votului nu va reprezenta, în niciun caz, voinţa populară.

"Actualii primari au multe şanse să fie realeşi pentru mai multe mandate, în continuare, chiar dacă mulţi îi acuză de corupţie şi de traseism.", acuză senatorul.

În viziunea lui Todiraşcu, legea alegerilor locale mai cuprinde şi alte prevederi nedemocratice precum: favorizarea partidelor parlamentare care beneficiază de înscriere preferenţială pe lista de candidaţi, reglementarea inechitabilă şi ineficientă a acordării timpilor de antenă în campania electorală, incapacitatea birourilor electorale de a impune, ele însele, măsuri administrative sau sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea legii, lipsa pârghiilor de impunere a eventualelor sancţiuni de către birourile electorale şi imposibilitatea acestora de a urmări aplicarea măsurilor adoptate.

La repartizarea mandatelor de consilieri, proiectul legislativ favorizează organizaţiile minorităţilor naţionale faţă de partidele politice şi candidaţii independenţi, în defavoarea partidelor politice şi alianţelor, mai susţine senatorul.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook