Raport SAR : 12 soluţii pentru România

Societatea Academică din România (SAR) a lansat săptămâna trecută raportul anual de analiză şi prognoză pe 2015, prin care propune 12 soluţii pentru o mai bună guvernare a României, în domenii precum fiscalitatea, achiziţiile publice, anticorupţia, sănătatea, agricultura, infrastructura, energia şi fondurile europene.

Alina Mungiu-Pippidi, preşedintele SAR, a subliniat în cadrul mesei rotunde ”Upgrade România: cum ne valorificăm potenţialul european?”, eveniment prilejuit de lansarea raportului şi găzduit de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, că ”acolo unde instituţiile nu sunt în regulă, unde regulile jocului sunt viciate, politicile nu fac o diferenţă. Deci orice ai face, nu reuşeşti să faci nimic”. Ea a afirmat că tehnologiile şi inovarea nu duc la progres decât în condiţiile unor instituţii funcţionale şi unui nivel scăzut de corupţie, arătând că România şi Bulgaria au cea mai proastă corelaţie între corupţie şi cercetare-inovare.

La rândul său Lucian Davidescu, coordonatorul raportului, a remarcat că în ciuda reducerii CAS, România are în continuare una dintre cele mai mari taxări ale muncii din Europa de 43%. Mai mult, din punct de vedere al taxării angajatorilor nu s-a schimbat nimic pentru că aceştia trebuie să plătească 10 taxe diferite. Ca urmare, SAR propune pe termen scurt reducerea numărului de plăţi la un maxim de 6, prin comasarea contribuţiei pentru şomaj cu contribuţiile minore şi trecerea plăţii totale exclusiv în sarcina angajatorului. Pe termen lung, taxarea pe muncă ar urma sa fie limitată în jurul cifrei de 30%.

În materie de bună guvernare, ca strategie de creştere economică, experţii SAR recomandă diminuarea resurselor pentru corupţie printr-o transparenţă fiscală mult mai mare, cu cheltuielile publice publicate integral pe Internet la maximum o lună după efectuare, la nivelul fiecărei autorităţi publice, centrale sau locale, şi reunite pe un portal guvernamental comun (supervizor.ro) şi creşterea numărului de servicii publice electronice pentru populaţie.

Pe de altă parte, raportul SAR atrage atenţia că ”angajamentul guvernului Ponta în privinţa transparenţei achiziţiilor publice este în prezent o formă fără fond” şi recomandă printre altele ca omiterea unui contract în noul sistem electronic de achiziţii publice (SICAP) să fie penalizată automat cu amenzi. Mai mult, se are în vedere ”constituirea unei baze de date cu companiile care şi-au executat necorespunzător contractele din fonduri publice”, o listă neagră care să fie accesibilă tuturor actorilor implicaţi în domeniul achiziţiilor publice, prin intermediul SICAP. În plus, contractul pentru crearea noului SICAP trebuie acordat în urma unui proces competitiv de selecţie, în care să nu mai câştige firme de IT specializate în evaziune fiscală, ci firme internaţionale cu o reputaţie bună.

Referitor la profitabilizarea şi autonomizarea financiară a anticorupţiei, SAR propune ca potenţialul deţinut pentru corupţie să-şi poată dona averea pentru a sta mai puţin la închisoare şi să obţină o libertate condiţionată.

Soluţia la plecarea medicilor

Raportul oferă soluţii şi pentru plecarea masivă a medicilor români în străinătate. Sorin Paveliu, expert SAR în probleme de sănătate, a arătat că există soluţii pentru a dubla salariile personalului medical, dar nimeni din administraţia publică nu doreşte acest lucru. În opinia sa, ar putea fi crescute tarifele la spitale şi redus numărul de internări, fapt ce ar însemna 10% în plus la salariul medicilor. Mai mult, guvernul ar putea lansa programe de tipul ”Prima casă” şi ”Prima maşină pentru medici” pentru a-i convinge să nu mai plece din ţară.

Celelalte propuneri din raportul SAR vizează o descentralizare asimetrică cu geometrie flexibilă, finalizarea priorităţilor în domeniul infrastructurii; deschiderea pieţei de energie regenerabilă pentru producătorii mici şi foarte mici, deplasarea fondurilor europene din agricultură de la consum spre investiţii, introducerea unui sistem flexibil de redevenţe care să împace nevoile bugetului cu necesarul de investiţii, securizarea activităţii agricole în scopul creşterii productivităţii şi o politică de colectare a taxelor care trebuie să treacă de la penalizare la stimulare.

Absorbţia fondurilor europene

”Angajamentul guvernului Ponta în privinţa transparenţei achiziţiilor publice este în prezent o formă fără fond”.

Prezent la dezbatere, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a susţinut că România poate atinge un grad de absorbţie a fondurilor europene de 80% în următorii ani.

La rândul său, prim-vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, a afirmat în cadrul aceluiaşi eveniment că ”buna guvernare rămâne cea mai bună strategie de creştere economică. Fără ea, nu putem mişca lucrurile şi nu putem crea acele interacţiuni între mediul public şi mediul privat care să creeze investiţii, locuri de muncă, încredere în propria economie, încredere în propriul proiect de ţară”. În opinia sa, buna guvernare nu poate reuşi fără o reformă a politicului, fără o reformă a partidelor politice.

”Rămâne de văzut cine va rezolva această provocare, să dea României simultan şi o reformă a partidelor politice, şi o bună guvernare. Îndrăznesc să spun că noi suntem pregătiţi să ne asumăm o astfel de provocare”, a concluzionat prim-vicepreşedintele PNL.

Taxarea

Pe de altă parte, Predoiu s-a referit la necesitatea unei reforme a metodelor şi a mentalităţilor cu care se face colectarea la buget. ”Colectarea de taxe cu orice preţ nu aduce rezultate, aşa că este nevoie de informatizare şi digitalizare pentru a reuşi o relaxare a fiscalizării”, a explicat fostul ministru al Justiţiei.

La rândul său, senatorul Mircea Geoană a afirmat că ideea principală a raportului SAR este realizarea convergenţei reale cu media europeană. În opinia sa, aderarea la zona euro trebuie să reprezinte un element de consens naţional, aşa cum s-a întâmplat cu aderarea la UE şi NATO.

”România are nevoie de o creştere anuală de 5% timp de 10 ani pentru a se dezvolta şi a mari decalajele”, a subliniat senatorul. Mircea Geoană a propus înfiinţarea unui Consiliu de dezvoltare după modelul Consiliului Fiscal, care să se uite la calitatea politicilor publice şi a guvernării. El a vorbit şi despre necesitatea introducerii unei legi a execuţiei bugetare care să oblige guvernul să arate ce a făcut cu propunerea de buget.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.