Cum încearcă clasa politică actuală să împiedice concurenţa (video)

Toate partidele politice din România se declară favorabile reformei electorale după lecţia pe care au primit-o la alegerile prezidenţiale. În Comisia de cod electoral însă, ce s-a dat cu o mână s-a luat cu cealaltă. S-a acceptat înfiinţarea unui partid cu trei membri, dar s-a impus un criteriu drastic privind radierea. S-a revenit la votul pe liste închise şi a fost menţinută alegerea primarilor într-un singur tur, fără stabilirea obiectivelor reformei şi explicarea opţiunilor. Reprezentanţi ai Campaniei Politică fără Bariere au făcut ieri un bilanţ al obstacolelor ridicate de clasa politică în calea liberalizării spaţiului politic, în cadrul conferinţei “Cine şi ce susţine în procesul de reformă electorală?”, organizate la SNSPA.

Andrei Tiut de la Civitas Politics a ilustrat barierele principale puse de partidele actuale noilor veniţi în politică prin cinci cărămizi. În primul rând, în prezent este nevoie de 25.000 de semnături din 18 judeţe pentru a înfiinţa un partid, o cerinţă excesivă, care îngrădeşte dreptul la asociere.

În al doilea rând, înaintea fiecărui an electoral trebuie depuse din nou aceste liste de semnături ca să se vadă că partidul mai întruneşte acel număr. ”În legea actuală se spune că cei 25.000 de susţinători ai lui A nu trebuie să coincidă cu cei de pe lista lui B, ori la prezidenţiale au avut loc suprapuneri de nume de susţinători în cazul lui Teodor Meleşcanu şi al Monicăi Macovei”, a precizat la rândul său politologul Andrei Ţăranu.

O altă barieră este depozitul financiar electoral de aproape 1.000 de euro pentru fiecare candidat la alegerile parlamentare. Nu în ultimul rând pragul electoral de 5% este şi el un obstacol greu de trecut de către partidele noi.

Pentru a elimina aceste obstacole, Campania Politică fără Bariere (PfB) a propus înfiinţarea partidelor cu doar trei membri fondatori, fără criteriu de teritorialitate şi cu o listă de susţinători care să reprezinte 0,5% din cetăţenii înscrişi pe listele electorale din circumscripţia respectivă (conform recomandării minimale a Comisiei de la Veneţia), eliminarea depozitului financiar şi un prag electoral scăzut la 3%.

Partidele politice reprezentate în Comisia de Cod Electoral au decis însă ca pragul electoral să rămână de 5%, iar lista de susţinători pentru înfiinţarea unui nou partid să reprezinte 1% din alegătorii înscrişi pe listele electorale în circumscripţia respectivă.

Pe de altă parte, s-a decis ca partidele locale să fie radiate dacă nu depun candidaturi în minim 75 de localităţi (alegeri locale), o listă judeţeană completă (parlamentare) sau o candidatură (la europarlamentare) la două alegeri succesive, ceea ce înseamnă reintroducerea criteriului de teritorialitate pe uşa din dos.

Andrei Tiut a reamintit că ONG-urile membre ale Campaniei Politică fără Bariere militează pentru posibilitatea înfiinţării de partide locale sau regionale, care să nu fie obligate să candideze la alegerile parlamentare sau europarlamentare pentru a nu fi radiate. Aceste formaţiuni vor fi mai aplecate către problemele concrete ale localităţilor, care sunt specifice şi diferite în funcţie de comunitate.

”Speranţa noastră este că vor apărea consilieri singuratici care să semnaleze netransparenţa şi neregulile din gestionarea bugetelor locale”, a mai explicat Tiut.

Lipsa obiectivelor

La rândul său, Mihail Chiru de la Open Politics a făcut o analiză a modificării legislaţiei electorale în România de-a lungul timpului arătând că de fiecare dată partidele s-au grăbit către un set de opţiuni şi soluţii tehnice, înainte de a stabili care sunt obiectivele reformei. Mai mult, n-au existat nici consultări sistematice, deschise cu cetăţeni pentru a vedea ce doresc aceştia şi a le explica de ce o anumită opţiune este bună. Ca urmare, s-a ajuns la uninominalul original, care a dus la un Parlament cu 25% mai mare şi la alte anomalii.

”Ni se vând praline belgiene, dar ele sunt făcute la delicii libaneze după o reţetă originală. Trebuie să ne uităm cu atenţie la ce cumpărăm”. - Codru Vrabie.

În opinia lui Chiru, decizia alegerii primarilor într-un tur de scrutin şi a alegerii indirecte a consilierilor judeţeni ar trebui explicată de decidenţi populaţiei, la fel ca şi ”soluţia total delegitimată” a revenirii la sistemul cu vot pe liste închise, ”în care sunt paraşutaţi oameni de la Bucureşti în colegii cu care nu au nicio legătură”.

Reprezentantul Open Politics consideră că votul preferenţial pe listă deschisă (prin care alegătorii îşi pot ierarhiza singuri candidaţii propuşi de partide) ar fi fost o soluţie mult mai bună. Pe de altă parte, Chiru a opinat că votul prin corespondenţă ar trebui să fie introdus nu doar pentru diaspora, ci şi pentru cetăţenii din ţară.

Interesele partidelor

În replică, Todor Arpad, expert în legislaţie electorală, a susţinut că partidele mari nu vor accepta votul preferenţial pentru că vor să aibă un control total asupra candidaţilor, iar ca urmare, şansele ca acest sistem să fie adoptat sunt foarte mici.

Victor Giosan, consultant în management public, a remarcat că puterea baronilor locali a fost consolidată de uninominalul într-un singur tur, iar şefii de partid au început să fie deranjaţi de comportamentul acestora. Ca urmare, s-a luat decizia ca preşedinţii de consilii judeţene să nu mai fie aleşi direct, ci de către consilieri, ceea ce le scade din legitimitate şi putere, ei putând fi controlaţi mai uşor de la centru.

Codru Vrabie, expert în bună guvernare şi reprezentant al Asociaţiei Funky Citizens, a explicat cum s-a născut alianţa de 17 ONG-uri ”Politică fără Bariere”. Referitor la reforma electorală propusă de partide, el a făcut o descriere plastică şi sugestivă: ”Ni se vând praline belgiene, dar ele sunt făcute la delicii libaneze după o reţetă originală. Trebuie să ne uităm cu atenţie la ce cumpărăm”.

El a mai remarcat o surprinzătoare lipsă de cunoştinţe şi expertiză a parlamentarilor români pe subiectul legilor electorale. Totodată Vrabie avertizează că reprezentanţii noştri ”s-au ars în noiembrie la alegerile prezidenţiale şi vor să dreagă busuiocul, dar ei nu sunt motivaţi să ia o decizie pentru binele poporului, ci doar pentru a pansa rana suferită în noiembrie”.

Reprezentantul Funky Citizens a mai arătat că PfB vrea mai multă democraţie locală şi competiţie politică prin încurajarea formării partidelor locale. În schimb, partidele actuale oglindesc ierarhia şi vechea structură a PCR şi au o inerţie a gândirii în termeni de partide naţionale.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.