Putin lansează avertizări din tabăra de vară: Nu vă puneţi cu Rusia nucleară

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat, vineri, că forţele armate ale Rusiei, susţinute printr-un arsenal nuclear, sunt pregătite să întâmpine orice agresiune.

Statele străine ar trebui să înţeleagă: ”este mai bine să nu se pună cu noi”, a susţinut Putin intr-o tabără de vară pentru tineretul pro-Kremlin.

Putin a transmis mulţimii, adunate pe marginile unui râu din apropierea Moscovei, că ocuparea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea, în luna martie, a fost ”esenţială pentru a salva o populaţie vorbitoare de limba rusă de guvernul ucrainean”.

În ciuda faptului că vorbitorii de limbă rusă nu erau reprimaţi înainte de sosirea armatei ruse în Crimeea, ucrainenii şi tătarii crimeeni din peninsulă sunt suprimaţi dur prin metode care amintesc de perioada sovietică.

Occidentul şi Ucraina acuză Rusia că a trimis trupe şi echipament pentru a sprijini ”separatiştii” implicaţi în războiul din teritoriile ucrainene estice, care a ucis peste 2.000 de persoane. Rusia neagă acuzaţiile.

”Rusia este departe de a fi implicată în vreun conflict pe scară largă”, a declarat acesta în faţa mulţimii de la tabăra de vară. În prezent, dovezile arată că Rusia a fost cauza conflictelor din estul Ucrainei, în timp ce armata rusă a reprezentat baza forţelor ”separatiste”.

”Noi nu vrem asta şi noi nu plănuim asta. Dar natural, ar trebui să fim mereu pregătiţi să respingem orice agresiune asupra Rusiei”, a comentat Putin, care avertizase anterior că va purta confruntarea cu Occidentul în zona Arctică.

”Partenerii Rusiei … ar trebui să înţeleagă că este mai bine să nu se pună cu noi”, a declarat Putin în faţa tinerilor.

”Mulţumesc lui Dumnezeu, eu cred că nimeni nu se gândeşte să dezlănţuie un conflict pe scară largă cu Rusia. Vreau să vă reamintesc că Rusia este una din puterile nucleare conducătoare”, a continuat liderul rus, care obişnuieşte să invoce arsenalul nuclear în cadrul ameninţărilor adresate puterilor occidentale.

La tabăra de vară Putin şi-a făcut campanie. A stat de vorbă cu studenţii, printre care mulţi păreau să pună întrebări pregătite anterior despre demografie şi istorie, s-a jucat cu ei şi a acceptat zâmbitor darurile elevilor.

Când un student a întrebat de ce nu a auzit un singur comentariu negativ despre timpul petrecut de Putin la conducerea Rusiei din partea personalului din tabără, preşedintele rus a răspuns cu un zâmbet că ”obiectivitatea” este importantă. În ultima perioadă, Moscova a fost frecventată de proteste anti-Kremlin, care cereau încetarea intervenţiei militare în Ucraina.

Tonul liderului rus s-a înnegrit când a început să vorbească despre Ucraina, acuzând Statele Unite şi Uniunea Europeană pentru îndepărtarea ”neconstituţională” a fostului preşedinte susţinut de Moscova al Ucrainei, Viktor Ianukovici, şi de aducerea unui guvern pro-european.

Acesta a adăugat că ”Ucraina estică” nu a fost de acord cu îndepărtarea lui Ianukovici, şi acum este supusă ”forţei militare crude” din partea avioanelor, tancurilor şi a artileriei guvernamentale.

După intervenţia militară a Rusiei în Crimeea şi estul Ucrainei, armata ucraineană reformată a început o operaţiune de eliberare a teritoriilor estice ocupate de forţele ruse.

”Dacă acestea sunt valori europene contemporane, atunci eu sunt pur si simplu dezamăgit la cel mai înalt nivel”, a declarat Putin.

Apoi liderul rus a comparat operaţiunea militară a Ucrainei în estul ţării cu un asediu nazist asupra Leningradului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Moscova invocă frecvent conflictele dintre Germania şi Uniunea Sovietică, care au început cel de-al doilea Război Mondial din postura de aliate, pentru a incita populaţia şi a stârni sentimentele ultra-naţionaliste.

”Sate mici şi oraşe mari sunt înconjurate de armata ucraineană care loveşte direct zonele rezidenţiale cu scopul de a distruge infrastructura… îmi aminteşte cu tristeţe de evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial, când fasciştii germani … ocupanţii au încercuit oraşele noastre”.

Un raport ONU relevă faptul că numărul deceselor din timpul conflictelor dintre forţele ruse şi cele ucrainene au crescut la cel puţin 2.200 de la începutul conflictelor în mijlocul lunii aprilie, cu o medie de cel puţin 36 de persoane ucise zilnic. Pe 26 iulie, bilanţul înregistrat era de 1.129 morţi, iar pe 10 august acesta ajunsese la 2.086 de morţi.