Provocările interne şi externe ale Republicii Moldova după Vilnius

România a fost şi este principalul sprijin al Republicii Moldova în parcursul de integrare europeană, dar relaţia dintre cele două ţări nu este fructificată suficient. Pe de altă parte, în Republica Moldova forţele politice pro-europene pierd teren în favoarea comuniştilor. Iar contextul extern este şi el complicat de expansiunea Rusiei, ceea ce ridică noi provocări pentru Chişinău. Acestea au fost câteva dintre concluziile conferinţei ”Republica Moldova post-Vilnius. Liberalizarea regimului de vize”, organizată de Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti şi găzduită de Senatul României.

Foşti şi actuali lideri politici moldoveni au subliniat realizările şi riscurile cu care se confrunta Republica Moldova în procesul de apropiere de Europa, cu ocazia celebrării a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a mulţumit instituţiilor şi cetăţenilor români care ”ne-au ajutat să ne rupem de lumea fără valori, în care contează doar interesele geopolitice şi banii, din care n-am vrut să facem parte niciodată”.

Pe de altă parte, el s-a arătat convins că dacă Ucraina ar fi fost membră a NATO şi a UE, agresiunea rusească nu s-ar fi produs. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să adere la NATO pentru a-şi proteja securitatea. ”Planurile lui Putin sunt mari. Oamenii mici au întotdeauna planuri mari. Politica Rusiei este ce nu poţi lua azi, poţi lua mâine”, a precizat Ghimpu.

Fostul preşedinte al Republicii Moldova a mai deplâns faptul că ”20 de ani de zile am bătut pasul pe loc iar cetăţenii moldoveni cu o mie de probleme aleg din patru în patru ani fie pe democraţi, fie pe comunişti, dar niciunii nu le oferă nimic”. Mai mult, Ghimpu consideră că cetăţenii R.Moldova ”nu simt încă ce înseamnă valori democratice, ci văd în liberalizarea regimului de vize doar beneficii economice legate de libertatea de circulaţie şi prosperitatea din UE”.

La rândul său, fostul premier moldovean Ion Sturza a subliniat şi el că ”efortul de integrare de câţiva ani al Chişinăului se încununează cu liberalizarea regimului de vize şi cu acordul de liber schimb, dar după evenimentele din Ucraina dinamica este alta”. În opinia sa, criteriile de performanţă trec în plan secund în faţa imperativelor de a proteja Republica Moldova de Rusia. ”Accelerarea procesului este un avantaj pentru Republica Moldova, dar şi un dezavantaj pentru că vom încerca să trişăm la reforme”, a explicat Sturza.

Fostul prim-ministru a mai arătat că politicienii au făcut mult tapaj pe tema liberalizării vizelor, iar arogarea acesteia şi-a cam epuizat potenţialul electoral şi ”nu va aduce multe voturi în plus”.

O altă provocare pentru Republica Moldova în plan intern este, potrivit lui Sturza, ”paradoxul că în ciuda unei creşteri economice de 7-8% şi a multor proiecte sociale şi europene, Coaliţia Pro-Europeană aflată la guvernare se află într-o cădere dramatică în sondaje şi poate va câştiga alegerile, dar nu şi puterea”. Totuşi, Sturza nu crede că o revenire a Partidului Comuniştilor la putere ar inversa actualul trend de integrare europeană.

În plan extern, şi el se întreabă până unde va merge expansiunea fizică a Rusiei şi avertizează că ”noi nu vom fi lăsaţi în pace sub nicio formă”. Ca şi preşedintele PL, şi Ion Sturza a susţinut că Republica Moldova trebuie să adere la un sistem de apărare colectivă şi la iniţiative bilaterale de securitate. ”Mulţi de la Chişinău se jenau de un parteneriat cu Bucureştiul, dar România este cel mai bun avocat pentru RM pentru că a trecut prin toate etapele proceselor de aderare şi are resursa umană care să ne ajute, dar din păcate utilizăm prea puţin acest sprijin”, a concluzionat fostul premier moldovean, care şi-a exprimat regretul că în mandatul său n-a creat ”poduri fizice sau fonduri de investiţii care să faciliteze investiţiile româneşti în Republica Moldova”.

În ciuda unei creşteri economice de 7-8% şi a multor proiecte sociale şi europene, Coaliţia Pro-Europeană aflată la guvernare în Republica Moldova se află într-o cădere dramatică în sondaje.

O intervenţie interesantă a avut politologul Dan Dungaciu care a comentat situaţia politică internă din Republica Moldova plecând de la un sondaj recent Realitatea-Timpul care ”arată că o treime dintre cetăţenii moldoveni nu votează, o altă treime votează pentru expresiile politice ale Vestului şi restul pentru expresiile politice ale Estului”. Dungaciu a susţinut că Coaliţia pro-europeană aflată acum la putere nu va câştiga alegerile, ci fosta Alianţă pentru Integrare Europeană ar putea să le câştige. ”La un prag de 6%, niciun alt partid pe lângă PLDM; PL şi PD PCRM nu are şanse să treacă, pentru că sunt percepute ca şi copii ale unor originale”, a adăugat politologul.

În opinia sa, tema aderării Republicii Moldova la NATO va intra puternic pe agenda electorală, pe fondul evoluţiilor din Ucraina. Deja 25% din respondenţii sondajului citat de Dungaciu se pronunţă pentru aderare, asta în condiţiile în care nicio forţă politică nu şi-a asumat încă public aderarea la NATO.

Referitor la ascensiunea PCRM, care este creditată cu 47% în sondaje, politologul a arătat că aceştia au avut mereu mai multe procente în sondaje decât la vot. ”PCRM încă nu şi-a scos din programul de guvernare integrarea europeană, deşi militează pentru intrarea în Uniunea vamală, iar această duplicitate a comuniştilor nu a fost fructificată de partidele democratice. Este o strategie perversă care vizează alianţe postelectorale”, explică Dungaciu.

În ceea ce priveşte prezenţa României în Republica Moldova, politologul a criticat expunerea mediatică redusă a ţării noastre. ”TVR aproape că nu există în Republica Moldova. Să transmiţi Revelioane din anii 70 unui public tânăr din Republica Moldova este o greşeală. Strategia de extindere a media publice către Republica Moldova a fost eronată aşa că nu trebuie să ne mire că încrederea în şi popularitatea lui Putin este de 40% potrivit sondajului Realitatea/Timpul, atâta timp cât România este absentă”, a afirmat Dungaciu.

O altă ”greşeală strategică” este în opinia sa ignorarea Chişinăului, zona cea mai predispusă la europenizare, din proiectele de modernizare şi de investiţii.

Şi Radu Carp, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice, a criticat faptul că România ”nu are o strategie pe termen scurt şi mediu în relaţia cu Republica Moldova. Noi ne-am situat în continuarea unui curent european şi n-am venit cu idei proprii în parcursul european al acesteia”.