Propunerea "finală" de pace a lui Trump ar cere Ucrainei să accepte ocupaţia rusă [Axios]

Statele Unite au prezentat Ucrainei o aşa-numită propunere "finală" de pace, care implică recunoaşterea Crimeei ca parte a Rusiei şi recunoaşterea neoficială a controlului rusesc asupra aproape tuturor teritoriilor ocupate de la începutul invaziei la scara largă în 2022, informează Axios care citează surse direct familiarizate cu propunerea.

Documentul de o pagină pe care SUA l-a prezentat oficialilor ucraineni la Paris săptămâna trecută descrie acest lucru ca fiind "oferta finală" a preşedintelui Trump. Casa Albă insistă că este pregătită să renunţe dacă părţile nu ajung curând la o înţelegere.

Potrivit Ukrainska Pravda care citează Axios, propunerea preşedintelui american Donald Trump implică o serie de concesii semnificative din partea omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, care a exclus anterior recunoaşterea Crimeei ca fiind rusă şi recunoaşterea unor părţi din patru oblasturi din estul şi sudul Ucrainei ca fiind sub control rusesc.

O sursă apropiată guvernului ucrainean a raportat că Kievul consideră această propunere extrem de părtinitoare în favoarea Rusiei.

„Propunerea spune foarte clar ce câştiguri tangibile obţine Rusia, dar spune doar vag şi general ce va obţine Ucraina”, a declarat sursa.

Ce ar primi Rusia conform propunerii lui Trump:

• Recunoaşterea de jure de către SUA a controlului Rusiei asupra Crimeei.
• Recunoaşterea de facto a ocupării aproape a întregului Oblast Lugansk şi a părţilor ocupate ale oblasturilor Doneţk, Herson şi Zaporojie.
• Promisiunea că Ucraina nu va adera la NATO (documentul menţionează că aderarea la UE este posibilă).
• Ridicarea sancţiunilor impuse începând din 2014.
• Intensificarea cooperării economice cu SUA, inclusiv în sectoarele energetic şi industrial.

Ce ar primi Ucraina:

• „O garanţie solidă de securitate”, implicând un grup special de ţări europene şi, eventual, non-europene care împărtăşesc aceleaşi idei. Documentul conturează vag modul în care ar funcţiona această operaţiune de menţinere a păcii, iar implicarea SUA nu este menţionată.
• Restituirea unei mici părţi din regiunea Harkiv ocupată de Rusia.
• Navigaţie neîngrădită de-a lungul râului Nipru în zonele în care acesta trece de-a lungul liniei de contact.
• Despăgubiri şi asistenţă pentru reconstrucţie (nu sunt indicate sursele de finanţare).

Propunerea „finală” se referă, de asemenea, la controlul SUA asupra centralei nucleare de la Zaporojie, care ar fi considerată în mod oficial teritoriu ucrainean, electricitatea produsă de aceasta fiind furnizată atât Ucrainei, cât şi Rusiei.

Documentul menţionează, de asemenea, un acord SUA-Ucraina privind resursele minerale, care, potrivit lui Trump, este planificat să fie semnat joi, 24 aprilie.

Planul a fost redactat după ce emisarul lui Trump, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu Putin timp de mai mult de patru ore săptămâna trecută. După ce planul a fost prezentat, Putin s-a oferit să întrerupă invazia Rusiei de-a lungul liniilor de front actuale, ca parte a unui potenţial acord.

Un oficial american care a luat parte la discuţii a declarat că secretarul de stat american Marco Rubio şi Witkoff au lucrat împreună „pentru a dezvolta un cadru care să ne apropie de încheierea războiului”.

Cu toate acestea, potrivit oficialului, Kievul este în prezent mai interesat să discute despre o încetare a focului de 30 de zile în timpul întâlnirilor de la Londra decât să aprobe planul de pace propus.

„Negocierile continuă, considerăm din nou, şi sperăm că ne îndreptăm în direcţia bună”, a declarat marţi, 22 aprilie, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, reporterilor.

Context

La 21 aprilie, Trump a declarat că va oferi săptămâna aceasta detalii cu privire la „planul de pace” propus în legătură cu războiul din Ucraina.

Miercuri, 23 aprilie, va avea loc la Londra o reuniune în cadrul căreia SUA, Ucraina şi aliaţii săi europeni vor discuta paşii către o încetare a focului în războiul ruso-ucrainean.

Din delegaţia ucraineană vor face parte Andrii Yermak, şeful cabinetului preşedintelui, ministrul Apărării Rustem Umierov, ministrul de Externe Andrii Sybiha şi adjunctul lui Yermak, Pavlo Palisa.