Trump Tower în Moscova şi Pământuri Rare - Cum vrea Kremlinul să-l ademenească pe Trump într-un acord strategic major

În timp ce Moscova se pregăteşte pentru posibile negocieri cu Washingtonul menite să pună capăt invaziei sale la scara largă din Ucraina, aceasta urmăreşte un rezultat mult mai ambiţios decât o simplă încetare a focului: o reordonare globală a sferelor de influenţă, potrivit The Moscow Times.

În opinia Kremlinului, un astfel de acord ar însemna efectiv recunoaşterea de către SUA a dominaţiei Rusiei în spaţiul post-sovietic - inclusiv Ucraina - şi, într-o anumită măsură, o recunoaştere a influenţei sale în Europa.

Pentru a-şi asigura acest obiectiv, Kremlinul caută acum stimulente care, în opinia sa, ar putea atrage şi menţine atenţia preşedintelui Donald Trump, de la acorduri privind pământurile rare şi influenţa geopolitică în Iran şi Coreea de Nord până la mult visatul Trump Tower din Moscova.

Cinci oficiali actuali ai guvernului rus, inclusiv doi diplomaţi, trei surse apropiate Kremlinului şi angajaţi ai trei mari companii de stat au confirmat acest lucru pentru The Moscow Times, toţi vorbind sub rezerva anonimatului din cauza caracterului sensibil al subiectului.

„Principalul lucru este ca ei [americanii] să nu se amestece în afacerile noastre şi să nu ne spună cum să trăim. Să nu ne împiedice să facem ceea ce facem”, a declarat un oficial rus de rang înalt familiarizat cu logica de negociere a Kremlinului.

Unii la Moscova prevăd, de asemenea, gesturi simbolice de recunoaştere ca parte a unui potenţial acord, cum ar fi vizita preşedintelui Vladimir Putin la Washington şi întâlnirea cu Trump la Casa Albă.

„Dacă şeful nostru [Putin] ar veni ocazional la Washington pentru a se întâlni cu Trump - şi asta ar fi frumos”, a declarat un oficial guvernamental actual.

Cu toate acestea, oficialii recunosc că epoca summiturilor majore precum cele din timpul Războiului Rece sau a primilor ani post-sovietici s-a încheiat.

„Este greu să ne bazăm pe asta acum”, a spus oficialul guvernamental.

În căutare de influenţă

Recunoscând limitările poziţiei sale de negociere, Kremlinul a însărcinat oficiali şi experţi să analizeze şi să identifice toate stimulentele posibile care ar putea capta interesul lui Trump şi să împiedice restrângerea discuţiilor la o agendă limitată.

După victoria lui Trump în alegerile din noiembrie, Kremlinul a ordonat marilor corporaţii să pregătească propuneri detaliate de cooperare economică cu Washingtonul.

„Munca era în plină desfăşurare în guvern, ministere şi marile corporaţii, inclusiv noaptea şi la sfârşit de săptămână: se pregăteau propuneri în sectoarele economice cheie”, a declarat un actual oficial guvernamental.

„Rosatom şi Rosneft şi-au prezentat iniţiativele, iar [producătorul de aur] Polyus a trimis Kremlinului informaţii proaspete privind zăcămintele de aur. Rusal şi alte entităţi s-au alăturat”, a declarat oficialul, adăugând că şeful adjunct al administraţiei prezidenţiale, Maxim Oreşkin, şi trimisul special al lui Putin, Kirill Dmitriev, s-au numărat printre cei care au coordonat aceste eforturi.

Angajaţii a trei mari companii de stat şi o sursă apropiată de Kremlin au confirmat acest lucru.

Această nouă abordare reflectă prăbuşirea modelului anterior al relaţiilor dintre SUA şi Rusia.

În timpul Războiului Rece, superputerile au practicat „interconectarea”, prin care problemele aparent fără legătură între ele deveneau concesii într-un cadru mai larg de negociere.

Dacă aveţi o gamă largă de probleme pe masă, este mai uşor să găsiţi compromisuri şi să echilibraţi asimetriile, a remarcat diplomatul.

Dar, spre deosebire de epoca Războiului Rece, Rusia are acum mult mai puţine cărţi. Tratatele de control al armelor strategice care au structurat cândva dialogul, de la Tratatul privind rachetele antibalistice la Noul START, sunt în curs de destrămare. Noul START urmează să expire în februarie 2026, iar discuţiile privind prelungirea sa nici măcar nu au început.

„Obişnuiam să organizăm summituri, să semnăm tratate - mai întâi Discuţiile privind limitarea armelor strategice (SALT), apoi Tratatul privind reducerea armelor strategice (START). Un întreg ecosistem de consultări şi mecanisme comune a fost construit în jurul acestuia. Aceasta a lansat mecanisme de cooperare între Moscova şi Washington în diverse domenii”, îşi aminteşte un actual diplomat rus.

Astăzi, această arhitectură nu mai există, iar controlul armamentelor îl interesează pe Trump doar în contextul competiţiei sale cu China. Ca urmare, Moscova şi Washingtonul se văd din ce în ce mai mult ca rivali, mai degrabă decât ca parteneri.

„Suntem în competiţie pe pieţele de hidrocarburi din Europa, pe pieţele alimentare şi în vânzările de arme. Iar această confruntare nu va face decât să se intensifice”, a declarat un oficial guvernamental rus.

Ucraina ca monedă de schimb

Cu puţine pârghii rămase, Moscova consideră războiul din Ucraina drept cel mai puternic instrument de negociere, iar oficialii speră să profite de dorinţa lui Trump de a obţine o încetare a focului.

„Trebuie să îl mulgem pe Trump cât mai mult posibil, fluturându-i în faţă drept morcov posibilitatea unei încetări a focului”, a declarat un participant la discuţii.

Există puţine iluzii cu privire la fragilitatea acestei oportunităţi.

„Fereastra se poate închide. Trump şi-ar putea pierde interesul sau, mai rău, ar putea purta ranchiună”, au fost de acord diplomaţii şi oficialii care au vorbit cu publicaţia citată.

Cu toate acestea, mulţi din Ministerul de Externe şi de la Kremlin au o părere diferită.

„Suntem pe drumul cel bun. Prioritatea este recalibrarea relaţiilor cu Statele Unite - o sarcină care este orice, dar nu simplă - menţinând în acelaşi timp viu dialogul privind Ucraina. De aici, situaţia de pe teren va dicta următoarele mişcări. În cele din urmă, este vorba despre timp, răbdare şi menţinerea cursului”, a declarat un diplomat rus.

Formal, Kremlinul a semnalat dorinţa de a face concesii.

În urma unei convorbiri cu Trump în martie, Putin a declarat că este de acord să respecte un moratoriu de 30 de zile privind loviturile împotriva infrastructurii energetice ucrainene. Deşi Ucraina a declarat separat că va susţine încetarea focului, nu a fost semnat niciun acord formal între cele două părţi. Oficialii ucraineni au acuzat Moscova de încălcarea pauzei de mai multe ori de atunci.

„În aceste circumstanţe, a vorbi despre o încetare a focului în acest stadiu este pur şi simplu nerealist”, a declarat Vasily Nebenzya, reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, la începutul lunii aprilie.

Oficialii văd două scenarii principale. Primul este de a accepta o încetare a focului mediată de Trump în schimbul unor concesii precum limitarea livrărilor de arme americane către Ucraina.

„Deşi acest lucru nu înseamnă că armele nu vor continua să intre prin Europa”, a avertizat un diplomat rus.

A doua: dacă negocierile eşuează, daţi vina pe Kiev.

„Dacă Rusia refuză o încetare a focului, trebuie să fim pregătiţi să ne confruntăm din nou cu un front occidental unit, şi într-o configuraţie şi mai puţin favorabilă pentru noi”, a avertizat un alt oficial.

Momeala

Multe idei au fost vehiculate ca posibile stimulente pentru a-l atrage pe Trump într-un acord, de la medierea negocierilor dintre SUA şi China la misiuni comune pe Marte. Dar Kremlinul are puţine atuuri reale.

Propunerile economice par slabe. Chiar şi în cei mai buni ani, schimburile comerciale dintre SUA şi Rusia abia au ajuns la 45 de miliarde USD. În 2024, acestea au scăzut la doar 3,5 miliarde USD, cel mai scăzut nivel din 1992.

În prezent, Moscova poate oferi doar câteva produse de care SUA mai au nevoie: titan pentru fabricarea avioanelor, uraniu pentru energia nucleară şi ţiţei greu pentru rafinăriile de pe coasta Golfului. Dar, după cum a spus un oficial, acestea „nu vor salva balanţa comercială americană şi, prin urmare, nu au nicio valoare pentru Trump”.

Rusia este un furnizor important de metale rare precum scandiul, ittriul şi lantanul, esenţiale pentru sistemele electronice şi de apărare. Dar şi acestea sunt considerate insuficiente pentru a debloca concesii politice majore.

Iniţiativele regionale sunt, de asemenea, limitate. Washingtonul ar dori ca Rusia să îşi oprească livrările de arme către Coreea de Nord şi să respecte sancţiunile ONU. Dar Moscova, care a investit într-o alianţă în creştere cu Phenianul, nu are nicio intenţie de a-şi reduce cooperarea.

Iranul a fost, de asemenea, prezentat ca un posibil canal de angajament, având în vedere rolul Rusiei în gestionarea combustibilului nuclear uzat al Teheranului şi sprijinul pentru programul său nuclear paşnic.

„Există convingerea că Trump are o anumită veneraţie pentru Putin. Şi că cuvântul lui Putin ar putea influenţa o decizie americană [privind Iranul]”, a declarat un oficial guvernamental rus.

Dar chiar şi diplomaţii ruşi admit că rolul Moscovei în discuţiile dintre SUA şi Iran ar fi cel mult marginal.

„Teheranul a dorit întotdeauna să vorbească direct cu americanii şi s-a temut, de asemenea, să nu fie 'vândut' de noi într-un mare târg”, a declarat un diplomat rus.

Propunerile mai realiste implică coordonarea energetică şi gesturi simbolice. O sugestie: o misiune umanitară în Gaza care să valorifice infrastructura construită de Rusia în Siria. O altă ar prevedea o cooperare informală pe pieţele petroliere între SUA, Rusia şi Arabia Saudită.

„Aici, trei mari oameni de stat ar putea urca pe scenă: liderii SUA, Rusiei şi Arabiei Saudite”, a remarcat un diplomat rus.

Şi mai este şi ideea unui Trump Tower la Moscova. Oficialii s-au gândit la construirea unui Trump Tower de 150 de etaje în Moscow City, cartierul de afaceri al capitalei. Proiectul ar putea fi lansat rapid, iar Trump însuşi ar putea participa la inaugurare.

„Viteza, impactul şi spectacolul: acestea sunt lucruri pe care Trump le apreciază în mod intuitiv”, a declarat o sursă apropiată Kremlinului. Aceasta cu atât mai mult cu cât echipa lui Trump şi oficialii ruşi au discutat despre acest proiect în trecut, a adăugat aceasta.

Africa, mult timp periferică pentru politica externă a SUA, este considerată ca fiind puţin probabil să capteze interesul lui Trump. Nici o misiune comună pe Marte nu este considerată realistă.

În toate aceste propuneri, Kremlinul se ghidează după o singură axiomă: iniţiativele trebuie să fie adaptate personal lui Trump, realizabile într-un singur mandat şi să ofere un puternic apel mediatic.

"Fără asta", a declarat un înalt oficial rus, "este naiv să ne aşteptăm la vreun progres".