Procurorul-şef al DNA: La referendum, au votat în localităţile lor militari aflaţi în Afganistan, deţinuţi şi decedaţi

Daniel Morar, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), a declarat duminică seara, că procurorii au constatat că la referendum au votat în localităţile de domiciliu militari aflaţi la Kandahar, în Afganistan, deţinuţi aflaţi în închisoare, precum şi persoane decedate.

"S-a constatat că există persoane fantome, persoane care nu există. Seria şi numărul de buletin şi cod numeric personal nu au fost identificate în baza de date. Există persoane care nu au votat, ele erau plecate la muncă în străinătate, dar apar că ar fi votat şi în mod corespunzător buletinele au fost introduse în urmă. Există persoane din teatrele de operaţiuni, militari care se află la Kandahar sau unde se află, care au votat acolo sau nu - nu ştim sau probabil ştim, nu am amănuntul acesta -, dar cu siguranţă au votat în localităţile lor natale în condiţiile în care ei erau în Afganistan. Există persoane decedate care figurează că au votat. Există persoane care se aflau în penitenciar în acea zi, în executarea unor pedepse, şi care au votat iarăşi în localităţile natale", a precizat Daniel Morar la Realitatea TV.

În investigaţia anchetatorilor, primul pas a fost ridicarea listelor electorale.

"Din simpla lectură a acestor liste s-au constatat aspecte care constituiau indicii de comitere a unor fapte penale, prin ele însele. Pe liste, în dreptul a zeci de persoane apărea aceeaşi semnătură - indiciu clar că semnăturile erau falsificate. Din compararea listelor electorale s-a putut vedea că s-a votat multiplu - se găseau (aceleaşi semnături-nr.) şi pe listele electorale permanente, şi pe listele suplimentare, uneori din aceeaşi localitate", a mai spus şeful DNA.

Totodată procurorul-şef a adăugat că există reguli stricte în ce priveşte urna mobilă, cererea lor trebuind să se facă până în momentul începerii votării, astfel de solicitări nu au existat, însă a existat aceeaşi semnătură pentru acceptarea deplasării lor.

Daniel Morar a mai spus că cercetările, până la acest moment, au relevat că lucrurile "nu au avut loc întâmplător, semănau, într-un loc şi altul, era un patent".

CNP cu o cifră greşită

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) posedă un soft special, astfel că dacă apar două numere de CNP identice, acesta semnalează.

Pe liste, în dreptul a zeci de persoane apărea aceeaşi semnătură - indiciu clar că semnăturile erau falsificate. Din compararea listelor electorale s-a putut vedea că s-a votat multiplu - se găseau (aceleaşi semnături-nr.) şi pe listele electorale permanente, şi pe listele suplimentare, uneori din aceeaşi localitate.

"Cei care vor să fraudeze, în mod intenţionat greşesc o cifră a CNP, votul e valabil, buletinul se găseşte in urnă, iar softul nu îl identifică", a explicat şeful DNA.

La data de 6 septembrie, procurorii DNA au început urmărirea penală faţă de Nicolae Liviu Dragnea, secretar general al unui partid politic, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane, instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.

Dragnea Nicolae Liviu şi-a folosit influenţa şi autoritatea funcţiei în vederea obţinerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul din 29.07.2012, care să garanteze validarea acestuia.

Cazul Liviu Dragnea

Astfel, acesta a iniţiat o asociere formată din numeroase persoane (preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare coordonaţi de responsabili locali şi judeţeni, preşedinţi de organizaţii judeţene şi locale, precum şi primari ai partidului), iar scopul asocierii era săvârşirea de infracţiuni prevăzute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

În acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex, care permitea unui număr restrâns de persoane să obţină, în timp real, informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în secţiile de votare. Astfel, oră de oră, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenţei la urne, identificând secţiile de vot cu prezenţă slabă.