Vasile Blaga: Kovesi şi Morar pot fi schimbaţi, cu condiţia ca Ponta să respecte înţelegerea cu Barroso

Întrebat de un reporter Epoch Times ce crede despre cererea premierului Victor Ponta adresată ministrului Justiţiei Mona Pivniceru de a numi alte persoane în funcţiile de procuror general şi procuror şef la DNA, liderul PDL Vasile Blaga a declarat că acest lucru trebuie făcut atunci când vor expira mandatele lui Kovesi şi Morar, cu condiţia ca primul ministru să respecte înţelegerea cu José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene (CE).

“Atunci când îşi vor încheia mandatele sigur că şi domnul procuror şef de la DNA, înţeleg că undeva în februarie anul viitor îşi încheie mandatul şi doamna Kovesi în octombrie, sigur că vor trebui făcute propuneri. Totul este ca domnul Ponta să respecte înţelegerea pe care a avut-o şi pe care a semnat-o cu preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso”, a afirmat pentru publicaţia noastră Vasile Blaga.

Mona Pivniceru nu l-a vrut pe Daniel Morar la şefia DNA

La începutul acestui an, actualul ministru al Justiţiei Mona Pivniceru s-a pronunţat împotriva prelungirii mandatului procurorului şef Daniel Morar, la conducerea DNA.

Totodată, recent au apărut o serie de informaţii potrivit cărora procurorii ar avea interceptări în care Mona Pivniceru, propusă de primul-ministru Victor Ponta la conducerea Ministerului Justiţiei, vorbea despre intenţia de a-l propune pe George Bălan în funcţia de procuror general, în locul Codruţei Kovesi şi pe Marcel Sâmpetru, la şefia DNA, în locul lui Daniel Morar.

Pe data de 11 iulie, preşedintele CSM Alina Ghica anunţa că procurorii George Bălan, membru CSM şi Marcel Sâmpetru care a fost consilierul lui Bălan şi, de la începutul anului, era detaşat în aparatul tehnic, la Direcţia Resurse Umane a CSM, au fost suspendaţi din funcţii

Astfel, CSM a încuviinţat, marţi, la solicitarea DNA, percheziţionarea biroului folosit de procurorul George Bălan, membru al CSM, şi a biroului şi locuinţei procurorului Marcel Sâmpetru, detaşat la CSM, ambii având calitatea de învinuiţi.

Solicitarea de încuviinţare a percheziţiei domiciliare a fost prezentată Secţiei pentru procurori a CSM de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie-Structura Centrală.

George Bălan şi Marcel Sâmpetru şi-ar fi negociat cu persoane din conducerea USL funcţiile de procuror-şef al DNA şi de procuror general al României.

Conform acuzaţiilor DNA, cei doi s-ar fi folosit de note informative ale DGIPI în scopul obţinerii sprijinului politic, pentru a fi numiţi procuror-şef al DNA şi procuror general al României, dar negociau şi alte funcţii de conducere din Ministerul Public.

Procurorul George Bălan, fost membru CSM, a declarat pe 11 iulie că nu a săvârşit nicio infracţiune şi a precizat că în legătură cu numirile la Parchet şi DNA el nu a vorbit cu nimeni despre nume, ci doar despre principii.

Şi USL a dorit schimbarea timpurie a lui Kovesi şi Morar

Deşi USL a dorit să-i schimbe mai repede din funcţii pe cei doi, atât fostul preşedinte interimar Crin Antonescu, cât şi premierul Victor Ponta au recunoscut că şi-au asumat faţă de CE obligaţia de a face numirile noilor persoane printr-o procedură cât mai transparentă.

La întâlnirea de la Bruxelles, de pe 12 iulie, cu premierul, José Barroso şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la evoluţiile politice din România referitoare la respectarea Curţii Constituţionale, a independenţei justiţiei şi a principiilor statului de drept.

USL a fost acuzată că doreşte desfiinţarea DNA, după ce a fost făcută publică o înţelegere secretă semnată de liderii partidelor din USL şi liderul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate. Semnatarii actului au stabilit drept obiectiv desfiinţarea instituţiilor care luptă împotriva corupţiei: Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de integritate, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii şi Curtea Constituţională.

La vremea respectivă, liderii USL au respins faptul că ar fi semnat pentru desfiinţarea acestor instituţii şi au spus că au fost de acord doar cu demararea discuţiilor pe această temă.

Premierul Victor Ponta a spus că nu i-a plăcut niciodată "în mod special" pe procurorul general al României, Codruţa Kovesi, şi pe şeful DNA, Daniel Morar, dar nu i-a schimbat din funcţii pentru că aşa i-a promis preşedintelui CE, José Barroso.

Mandatul procurorului general Codruţa Kovesi expiră pe data de 1 octombrie, iar cel al lui Daniel Morar, şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, expiră în luna februarie a anului viitor. Kovesi a declarat recent că odată cu expirarea mandatului de la şefia Ministerului Public pe data de 1 octombrie se va reîntoarce în structura DIICTOT.

Blaga: PDL vrea ca instituţiile fundamentale ale statului, printre care şi CCR, să fie depolitizate

Vasile Blaga a declarat duminică, după încheierea şedinţei Biroului Permanent Naţional al PDL şi grupurilor parlamentare că unul dintre principalele scopuri ale partidului va fi propunerea, în noua sesiune parlamentară care va începe pe 3 septembrie, depolitizării celor mai importante instituţii de stat precum Televiziunea Română, Radioul român, Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNAS) şi nu în ultimul rând Curtea Constituţională a României (CCR).

Totodată, democrat-liberalii vor propune ca, odată la expirarea mandatelor magistraţilor, nominalizările pentru funcţiile de judecători în cadrul CCR să fie făcute de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), iar acestea să fie însuşite de către Parlament şi preşedinţie. Vasile Blaga a precizat că acest lucru să fie făcut printr-un acord tacit al grupurilor parlamentare, până la modificarea Constituţiei.

“Vom insista pentru depolitizarea unor instituţii fundamentale ale statului, cum sunt televiziunea română, radioul român, CNA-ul, CNSAS-ul şi nu în ultimul rând Curtea Constituţională. Sigur, Curtea are o lege şi este bine stabilit modul de funcţionare în Constituţie, deci nu putem schimba Constituţia, dar vom cere şi celorlalte formaţiuni politice ca atunci când un judecător îşi încheie mandatul actual, indiferent de cine este propus, să fie propus un magistrat de a cărui probitate morală şi profesională să nu se îndoiască nimeni. Ar fi bine să ne adresăm în acest sens atât CSM, cât şi ICCJ”, a explicat preşedintele PDL.

PDL este de acord ca alegerile parlamentare să aibă loc pe 9 decembrie

Referitor la alegerile parlamentare, Vasile Blaga a declarat că este de acord ca acestea să se desfăşoare la data de Guvern, respectiv 9 decembrie şi că vrea ca premierul prin guvernarea sa să înceapă să se ocupe rezolvarea de principalele probleme cu care se confrunta România.

În şedinţa de Guvern de sâmbătă s-a aprobat ca scrutinul să aibă loc pe 9 septembrie. Schimbarea a fost făcută pentru ca zilele libere dinaintea datei de 2 decembrie să nu afecteze prezenţa la vot.

"În urma unei discuţii în şedinţa de Guvern, s-a ajuns la concluzia că 30 noiembrie este prima zi liberă de Sf. Andrei, urmează 1 Decembrie, Ziua Naţională, este posibil ca foarte mulţi cetăţeni să plece către alte localităţi. Alte localităţi înseamnă chiar şi în judeţul limitrof. Acei cetăţeni sunt obligaţi să voteze în circumscripţia în care sunt arondaţi şi pentru a nu fi această încurcătură, s-a optat pentru data de 9, duminică în care nu este nimic altceva, decât toată lumea acasă", a afirmat Andrei Zaharescu.

Tot Guvernul a decis ca bugetul alocat să fie dublu faţă de alegerile din 2008, adică să se cheltuiască 199 milioane lei.

Vasile Blaga: “PDL vrea aderarea României la Schengen din septembrie”

În ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen, Vasile Blaga a precizat că împărtăşeşte îngrijorarea vicepreşedintelui Consiliului European şi comisar UE al Justiţiei, Viviane Reding, în legătură cu acest lucru şi că “PDL vrea aderarea României la Schengen din luna septembrie”.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, a declarat că urmăreşte foarte atent situaţia politică din România, după "un fel de puci parlamentar", şi că nu ar fi surprinsă dacă integrarea României în Schengen ar fi amânată.

"Este o decizie care va aparţine statelor membre UE, în unanimitate, dacă îşi vor deschide frontierele, pe baza unei analize politice. Întrebarea esenţială este de a şti dacă statul de drept român ne poate oferi încredere. Spaţiul Schengen nu se referă doar la funcţionarea tehnică a frontierelor, aşa cum evaluează Comisia Europeană. Implică şi o bună funcţionare a justiţiei şi garanţii în acest sens. Din punctul meu de vedere, nu aş fi surprinsă dacă statele vor decide să nu integreze imediat România în Schengen", a conchis Reding.