Primul muzeu al deşeurilor din Europa, deschis la Bucureşti. Care sunt punctele de atracţie

Un muzeu mai puţin obişnuit şi-a deschis porţile marţi, în incinta Bibliotecii Naţionale, unde oricine poate vedea traseul de transformare al resurselor în obiecte utile, şi apoi, la finalul lanţului de consum, în deşeuri. Scopul iniţiativei este de a se atrage atenţia asupra problemei deşeurilor care se degradează într-un timp îndelungat şi care ar trebui reciclate pentru a nu afecta mediul.

"Am început acest proiect în 2010, cu o expoziţie deschisă la mall-ul din Cotroceni, apoi am avut anul acesta o acţiune asemănătoare la Cluj şi apoi ne-am gândit să deschidem un muzeu pe această temă pentru că ne dorim să arătăm care e impactul deşeurilor şi ce se întâmplă cu ele. Vizitatorii vor putea afla informaţii despre ce se întâmplă cu majoritatea deşeurilor, de la apariţia obiectelor pe piaţă şi până ajung să fie aruncate", a declarat, pentru Epoch Times, Mihaela Papazu, coordonator de proiecte la Asociaţia Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă (CEDD), iniţiatorul proiectului.

Ce vor afla vizitatorii

Muzeul Deşeurilor de la Biblioteca Naţională este primul de acest fel deschis în Europa, după cum au anunţat organizatorii. Vizitatorii pot vedea mai multe tipuri de deşeuri şi află informaţii despre cât de greu se degradează în timp un obiect care nu este reciclat.

De pe panourile expuse, oamenii află, de exemplu, că o cutie de aluminiu, cum este cea de la dozele de bere, se degradează complet în 100 de ani. Energia economisită prin reciclarea unei sticle ar putea alimenta un televizor timp de 20 de minute sau un bec timp de patru ore. Mucurile de ţigară, aruncare la întâmplare în România, sunt foarte nocive pentru mediul înconjurător. Acestea se descompun natural în doi ani, dar conţin chimicale periculoase care afectează solul. Anual, peste 4,5 trilioane de mucuri ajung în natură. Mămicile care nu au grijă să depoziteze unde trebuie scutecele pot afla că acestea se degradează în 200 de ani, în timp ce plasticul se descompune în natură în peste 500 de ani.

Nici electronicele şi echipamentele electrice nu sunt mai puţin periculoase pentru mediu, pentru ca acestea nu sunt biodegradabile, după cum au informat organizatorii muzeului.

Componentă educativă

Expoziţia are o componentă educativă şi îi ajută pe oameni să conştientizeze originea deşeurilor şi să se comporte în mod responsabil faţă de acestea. Vizitatorii mai află despre concepte, pe care mulţi le consideră abstracte, cum ar fi managementul integrat al deşeurilor, prevenţie şi reducere, colectare selectivă, valorizare etc.

„Sub motto-ul "Toţi implicaţi – toţi responsabili" se continuă cea de-a doua ediţie a acestui proiect, încurajat de impactul avut în anul 2010. În cadrul primei expoziţii, mii de oameni s-au familiarizat cu muzeul interactiv, devenind o temă de discuţie pentru societatea civilă, preşcolari şi instituţii, cetăţeni, antreprenori, ONG-uri şi administraţia locală. Prin organizarea acestui eveniment inedit, ne propunem să beneficiem şi de această dată de receptivitatea partenerilor şi a publicului, construind împreună un comportament responsabil faţă de mediu şi propria sănătate”, a declarat Ionuţ Georgescu, preşedintele Asociaţiei CEDD.

Muzeul este împărţit pe secţiuni speciale, în funcţie de categoriile de deşeuri municipale şi fluxurile de gestiune a acestora – de la ambalaje (plastic, hârtie, sticlă, metal), la DEEE-uri (deşeuri electrice, electronice, electromenajere – inclusiv surse de lumină arse şi baterii), de la materiale biodegradabile la cele periculoase pentru mediu, de la servicii de salubritate la co-incinerare, de la demolări la colectarea selectivă şi de la reutilizări la reciclare.

Printre atracţiile muzeului se numără: zonele de colectare selectivă a ambalajelor, a DEEE-urilor, zona specială de curs pentru elevii claselor I – VIII, precum şi una de expoziţii.

Accesul în muzeu este gratuit, de luni până vineri, între orele 8 şi 18.