Primul "elefant", sub lupa juridică a lui Danileţ. Pe înţelesul tuturor: graţierea din Parlament

La presiunea străzii şi a CSM, Guvernul Grindeanu nu a renunţat la proiectul privind graţierea, dar şi-a mai cizelat intenţiile, cuvântul final aparţinând acum Parlamentului, a remarcat judecătorul Cristi Danileţ, fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care a analizat iniţiativa legislativă şi a găsit o serie de "hibe" pe care le-a prezentat într-un articol publicat pe site-ul personal.

Vă prezentăm mai jos expunerea judecătorului Cristi Danileţ, intitulată "Pe înţelesul tuturor: graţierea din Parlament

Definiţie: Graţierea este o iertare a condamnatului pentru a mai efectua pedeapsa la care l-a obligat judecătorul prin hotărâre definitivă. Actele de graţiere sunt, de regulă, individuale, şi se dau de Preşedintele ţării prin decret, oricând şi pentru orice motiv considerat de el ca fiind potrivit. Cam o dată la 10 ani se dă câte o graţiere colectivă. Potrivit Legii 546/2002, Parlamentul este cel care acordă graţierea colectivă, prin lege. În ultimii ani au fost respinse toate iniţiativele unor parlamentari în acest sens.

Istoricul actualului proiect: În data de 6 ianuarie 2017, în şedinţa de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii, Preşedintele României a cerut ca noul ministru al Justiţiei să nu gireze iniţiativele privind amnistia şi graţierea. Pe 18 ianuarie, acelaşi Preşedinte se prezintă la Guvern şi blochează două proiecte de ordonanţe de Guvern cu acest subiect. În aceeaşi seară, Ministerul Justiţiei a postat pe pagina sa de internet un proiect de Ordonanţă de urgenţă privind graţierea unor pedepse, care avea să fie avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii pe data de 25 ianuarie. Conţinutul proiectului a dat naştere unor mişcări civice care au determinat Ministerul Justiţiei să organizeze dezbateri publice şi, în cele din urmă, au convins Guvernul să renunţe la promovarea unei OUG. Cu toate acestea, în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie când a fost adoptată celebra OUG 13, a mai fost adoptat şi un proiect de lege cu privire la graţiere. Acest proiect a fost trimis la Parlament pentru aprobare ca lege şi se află acum la Senat, înregistrat sub nr. L14/2017. Acest proiect de lege a fost avizat favorabil, cu observaţii, de CSM pe data de 28 februarie 2017.

Comparaţie proiect OUG – proiect Lege: La o primă analiză se constată că proiectul de lege este mai strict decât proiectul de OUG, limitând cazurile de acordare a graţierii, dar cu privire la unele aspecte este mai puţin strict. Astfel:

– OUG ar fi permis graţierea a jumătate din pedepsele cu închisoarea aplicate celor care au împlinit vârstă de 60 ani, indiferent de infracţiunea comisă şi nu impunea condiţia achitării în termen de un an de la liberare a despăgubirilor stabilite prin hotărârea de condamnare; legea nu mai permite graţierea acestor persoane pe criteriul vârstei;

– OUG ar fi permis graţierea a jumătate din pedepsele cu închisoarea aplicate celor care au întreţinere minori cu vârstă de până la 5 ani; legea limitează graţierea numai la persoanele care sunt unic întreţinător de familie, dar extinde vârsta minorului până la 14 ani;

– OUG ar fi permis graţierea cu jumătate a pedepselor cu închisoarea aplicate persoanelor diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale; legea nu mai prevede asta;

– OUG excludea graţierea pentru pedepsele date în cazul comiterii infracţiunilor de incest şi furt calificat în varianta de bază; legea permite graţierea pentru acestea!

– OUG permitea graţierea pentru abuzul în serviciu şi conflictul de interese, respectiv pentru mai multe infracţiuni prevăzute în legea anticorupţie şi în legea evaziunii fiscale; acum legea exclude această posibilitate.

Obiecţiuni la proiectul de lege: Conţinutul acestui act normativ este discutabil cu privire la unele aspecte:

– în art. 1 se arată că se graţiază pedepse aplicate, iar în art. 3 că se graţiază măsuri educative privative de libertate – ceea ce presupune procese terminate definitiv; pe când în art. 8 se arată că legea se aplică pentru fapte, ceea ce presupune că se referă la procese încă neîncepute sau aflate în derulare. Or, de esenţa graţierii este ca ea se referă la pedepse, nu la fapte încă neurmărire sau nesancţionate;

– OUG ar fi permis graţierea şi pentru pedepse cu închisoarea a cărei executare ar fi fost suspendată; legea pare să excludă acum această posibilitate (e firesc, din moment ce se doreşte descongestionarea penitenciarelor), dar acest lucru trebuie prevăzut în mod expres pentru a produce efecte!;

– graţierea priveşte pedepsele cu închisoare şi măsurile educative până la 5 ani. Regula în actele de graţiere anterioare era de 2 ani. De reţinut că o pedeapsă de 5 ani înseamnă că infracţiunea este gravă

– graţierea a jumătate de pedeapsă se aplică pentru femeile însărcinate, dar nu se specifică ce se întâmplă dacă naşterea nu are loc sau copilul decedează după naştere;

– sunt graţiate multe pedepse pentru infracţiuni unde nu avem condamnaţi în închisoare şi mai jos indic care sunt acestea;

– cele mai multe infracţiuni comise în România sunt cele la regimul rutier şi furturile; ei, tocmai pedepsele pentru aceste infracţiuni se doreşte a fi graţiate.

Graţierea este condiţionată. După liberare, cel graţiat va trebui să îndeplinească două condiţii, altfel va fi reîncarcerat:

– să achite în termen de un an despăgubirile la care a fost obligat prin hotărârea de condamnare; după mine, ar fi fost firesc ca aceasta să fie o condiţie anterioară, necesară pentru obţinerea graţierii;

– să nu comită timp de trei ani vreo infracţiune intenţionată.

Excepţii de la graţiere. De la graţiere sunt exceptaţi:

– recidiviştii;

– cei care s-au sustras de la executare;

– cei care au comis infracţiunile arătate în mod expres în proiect. Eu am analizat codul penal precum şi lista cu infracţiunile comise de deţinuţi publicată de Administraţia Naţională a Penitenciarelor la nivelul lunii decembrie 2016 şi am ajuns la următoarele două constatări:

Prima constatare: de graţiere vor beneficia cei sancţionaţi până în 5 ani închisoare pentru următoarele infracţiuni din Codul penal (din care se vor elimina recidiviştii)

- lovire sau alte violenţe (186 de deţinuţi); vătămare corporală din culpă (10); încăierare (22);

-lăsare fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate (0); împiedicarea ajutorului (0);

- ameninţarea (14); hărţuirea (1); supunerea la muncă forţată (0); hărţuirea sexuală (0);

- violarea de domiciliu în forma simplă (maxim 77, căci doar o parte vor beneficia de graţiere, cei care au fost condamnaţi pentru forma simplă a infracţiunii, dar care nu sunt evidenţiaţi în mod distinct în lista furnizată de ANP); violarea sediului profesional în forma simplă (maxim 2); violarea vieţii private (0); divulgarea secretului profesional (0);

- furtul simplu, furtul calificat în forma din primul alineat, furtul de folosinţă (maxim 4797); abuzul de încredere (6);

- bancruta frauduloasă (0); gestiunea frauduloasă (0); însuşirea bunului găsit (1);

- deturnarea licitaţiilor publice (1); exploatarea patrimonială a persoanei vulnerabile (0);

- distrugerea fără explozie şi incendiu (maxim 115); distrugerea din culpă (0);

- tulburarea de posesie (4);

- uzurparea de calităţi oficiale (2); sustragerea de înscrisuri (0); ruperea de sigilii (0); sustragerea de sub sechestru (1);

- trecerea frauduloasă a frontierei de stat (1); sustragerea de la măsurile de îndepărtare de pe teritoriul României (0);

- nedenunţarea (0); omisiunea sesizării (0); inducerea în eroare a organelor judiciare (0); tăinuirea (42); obstrucţionarea justiţiei (0); influenţarea declaraţiilor (5); mărturia mincinoasă (14); sustragerea sau distrugerea de probe (0); compromiterea intereselor justiţiei (0); încălcarea solemnităţii şedinţei (0); asistenţa şi reprezentarea neloială (0); nerespectarea hotărârilor judecătoreşti (2); neexecutarea sancţiunilor penale (3);

- purtarea abuzivă (1); neglijenţa în serviciu (0); folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual (0); uzurparea funcţiei (0);

- violarea secretului corespondenţei (0); divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice (0); neglijenţa în păstrarea informaţiilor (0);

- falsificarea de instrumente oficiale (0); folosirea instrumentelor false (0); fals material în înscrisuri oficiale, dacă nu e comis de un funcţionar (maxim 7); falsificarea unui înscris sub semnătură privată (2); uzul de fals (1); falsificarea unei înregistrări tehnice (0); falsul în declaraţii (1); falsul privind identitatea (0);

- accidentul de cale ferată (0);

- punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat; conducerea unui vehicul fără permis de conducere; conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe; refuzul sau sustragerea de la prevalarea probelor biologice; împiedicarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice; nerespectarea atribuţiilor privind verificarea tehnică; efectuarea de lucrări neautorizate în zona drumului public (total aceste 7 infracţiuni: maxim 1396 deţinuţi);

- uz de armă fără drept (0); falsificarea sau modificare marcajelor de pe armele letale (0);

- exercitarea fără drept a unei profesii (0); neluarea şi nerespectarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă (0);

- camăta (7);

- zădărnicirea combaterii bolilor (0); contaminarea venerică (0); răspândirea bolilor la animale şi plante (0); infectarea apei (0); falsificarea de băuturi şi alimente (0); comercializarea de produse alterate (0);

- acces ilegal la un sistem informatic (17); interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice (0); alterarea integrităţii datelor informatice (0); perturbarea funcţionării sistemelor informatice (0); transferul neautorizat de date informatice (2); operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (3);

- instigarea publică (0); incitarea la ură şi discriminare (0); încercarea de a determina săvârşirea unei infracţiuni (0); tulburarea ordinii şi liniştii publice (78); portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase (9); împiedicarea desfăşurării unei adunări publice (0); ultrajul contra bunelor moravuri (55);

- bigamia; incestul (2); abandonul de familie (63); nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului (0); împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu (0);

- împiedicarea exercitării libertăţii religioase (0); profanarea lăcaşelor de cult (0); profanarea de cadavre sau morminte (4); prelevarea ilegală de ţesuturi sau organe (0);

- împiedicarea exercitării drepturilor electorale (0); coruperea alegătorilor (0); frauda la vot (1); frauda la votul electronic (0); violarea confidenţialităţii votului (0); nerespectarea regimului urnei de vot (0); falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale (0); faptele săvârşite în legătură cu un referendum (0).

A doua constatare: de graţiere vor beneficia şi cei sancţionaţi de judecător până în 5 ani închisoare pentru infracţiuni din alte legi (dar pedepsite de lege cu închisoare până în 10 ani), cum sunt unele din

- Codul Silvic (76);

- Legea 161/2003 privind transparenţa în exercitarea funcţiilor publice (19);

- Legea 216/2011 privind activitatea de cămătărie (4);

- Legea 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie (1);

- Legea 365/2002 privind cometul electronic (28);

- Legea 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic (8);

- Codul fiscal (16).

Concluzii

1. Teoretic, orice pedeapsă poate fi graţiată. Parlamentul este singura autoritate publică care poate decide dacă şi când este oportună o lege de graţiere şi în ce condiţii poate fi ea acordată;

2. Contrar a ceea ce a spus Curtea Constituţională în mod repetat cum că CSM nu e obligat să îşi dea avizul decât pentru legile privind magistraţii, constat că Guvernul şi Parlamentul consultă în mod frecvent această instituţie, iar ea răspunde cu observaţii extrem de pertinente;

3. Nu există niciun studiu cu privire la numărul cert al celor care vor beneficia de graţiere. Numărul real se va putea determina doar în cursul operaţiunilor de acordare a graţierii totale sau parţiale făcute de către judecător. Cunoscând însă practica instanţelor care, de regulă, nu condamnă la pedepse cu închisoare cu executare infractorii aflaţi la prima confruntare cu legea penală, presupun că mai mult de 2/3 din numărul celor indicaţi mai sus, care se află acum în penitenciare, sunt recidivişti, deci nu vor beneficia de graţiere;

4. Problema României nu este atât aupraaglomerarea din penitenciare (oricum, sub noile coduri, numărul deţinuţilor este în scădere pentru că noul Cod penal prevede sancţiuni reduse în comparaţie cu vechiul cod), cât condiţiile de detenţie (spaţiul acordat, asistenţa medicală, hrana pentru deţinuţi, programele de reabilitare, capacitatea de reinserţie a condamnaţilor). Or, cu privire la acestea din urmă, nu există o strategie clară de soluţionare, ca urmare apreciez că graţierea va produce un efect pe termen scurt.