Prezenţa NATO la graniţa ruso-finlandeză ar putea forţa Rusia să ia măsuri semnificative

Declanşarea de temeri în Rusia că NATO îi va ataca pe cetăţenii ruşi nu este în interesul nimănui, a declarat marţi ministrul finlandez de externe Erki Tuomioja. El a avertizat că intensificarea prezenţei militare a NATO la graniţa ruso-finlandeză nu este o idee bună deoarece ar putea forţa Rusia să răspundă într-o manieră similară.
Ministrul finlandez de externe Erki Tuomioja. (Captură Foto)
Andrei Popescu
08.04.2015

Temerile vehiculate în Rusia cum că NATO îi va ataca pe cetăţenii ruşi nu este în interesul nimănui, a declarat marţi ministrul finlandez de externe Erki Tuomioja. El a avertizat că intensificarea prezenţei militare a NATO la graniţa ruso-finlandeză nu este o idee bună deoarece ar putea forţa Rusia să răspundă într-o manieră similară, susţine Internaţional Business Times.

“Graniţa dintre Finlanda şi Rusia este una dintre cele mai stabile şi calme din lume; nu există nicio problemă acolo. Rusia crede acelaşi lucru. Şi nu există niciun motiv pentru ca Rusia să dorească probleme acolo [în zona de frontieră]. Totuşi, prezenţa NATO la această graniţă ar putea avea un astfel de efect. Personal, nu cred că NATO plănuieşte să atace [Rusia], dar o astfel de opinie există în Rusia şi ar trebui să o luăm în considerare. Nu dorim niciun fel de dificultăţi”, a declarat Tuomioja. “Noi facem parte din UE, participăm la implementarea deciziilor luate în comun, în special în privinţa sancţiunilor [aplicate împotriva Rusiei], dar nu din cauză că dorim să provocăm Rusiei daune pe termen lung, ci pentru că dorim să ajutăm la asigurarea încetării focului în Ucraina, în conformitate cu prevederile acordului semnat la Minsk.”

Finlanda nu face parte din NATO. În luna februarie, preşedintele finlandez Sauli Niinisto a declarat că posibila aderare a Finlandei la NATO va fi supusă unui vot. “Cel mai recent sondaj de opinie a arătat că doar 26% dintre finlandezi susţin aderarea la NATO, în timp ce 43% sunt împotrivă. Pentru a lua o astfel de decizie avem nevoie de cel puţin două treimi dintre voturile din Parlament. Mai mult, situaţia curentă arată că mulţi oameni din Vest consideră că depunerea unei cereri de aderare [la NATO] în acest moment nu este foarte înţeleaptă”, a declarat el.

În lunile recent, suportul Finlandei pentru sancţiunile occidentale – aplicate împotriva Rusiei datorită susţinerii de către aceasta a rebelilor pro-ruşi în estul Ucrainei – a slăbit relaţiile politice şi de apărare dintre Kremlin şi Helsinki. “Rusia susţine un lucru, dar face altul. Nu am încredere deloc în Rusia şi nu aş putea fi niciodată în favoarea cumpărării de avioane de luptă ruseşti”, a declarat în luna februarie ministrul finlandez al apărării Carl Haglund, conform site-ului Defense News.

Exporturile Finlandei către Rusia au totalizat 5,4 miliarde de euro în 2013, adică aproximativ 9,5% din exporturile totale finlandeze, conform unor date publicate de Wall Street Journal.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor